Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

(29.06.2017) Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.

Cercetătorii din Konstanz au descoperit că animalele au nevoie de câteva reguli simple pentru a-și coordona mișcările de grup, permițându-le să se organizeze, să ia decizii fără să se despartă.

În patru publicații recente despre cercetare - publicate în revistele Science, Scientific reports, eLife și Proceedings of the Royal Society B - oamenii de știință de la universitatea din Konstanz oferă o nouă imagine a dinamicii grupului de babuini cu detalii fără precedent, prin urmărirea modului în care indivizii iau decizii în cadrul grupului.
Parteneri în cercetare au fost Institutul Max Planck pentru Ornitologie, Institutul de Cercetare Tropicală Smithsonian din Panama precum și Universitatea din Princeton, Universitatea din California, Davis și Universitatea Illinois din Chicago (Statele Unite ale Americii).
Babuinii au fost studiați pe o perioadă îndelungată deoarece au o structură socială foarte complexă, formând grupuri de la 20 la peste 100 de invidizi. O astfel de structură socială a sugerat din timp biologilor că babuinii trebuie să utilizeze niveluri ridicate de cunoaștere pentru a putea coordona comportamentul lor cu atât de mulți indivizi.
De exemplu, teoriile clasice privind coordonarea grupului în rândul babuinilor au sugerat că indivizii mai mari, adulți, ar trebui să rămână la periferia grupului pentru a proteja animalele mai tinere și mai slabe din centrul grupului.
Cu toate acestea, pentru a menține constant această poziționare, fiecare babuin ar trebui să știe, în orice moment, unde sunt ceilalți membri ai grupului. Biologii de la universitatea din Konstanz au demonstrat acum că acest lucru nu este neapărat necesar - nici nu este nevoie de acest lucru. "De fapt, coordonarea mișcării lor cu doar câțiva indivizi învecinați poate fi, în general, suficientă pentru ca animalele să-și păstreze grupul integral și ceea ce vedem la babuini este în concordanță cu această idee", explică biologul Dr. Ariana Strandburg-Peshkin.

Matematica explică mai departe cum indivizii își mențin anumite poziții în cadrul grupului (fie în centru, în fața, în spatele, sau la periferie) după cum colega ei, Dr. Damien Farine, explică: "Dacă un babuin încearcă să rămână în grup într-un număr mai mare de indivizi învecinați, acest babuin se va muta mai aproape de centrul grupului. În schimb, indivizii care își coordonează pozițiile cu un grup mai restrâns de indivizi membri ai aceluiași grup vor ajunge la periferia grupului."
Acest lucru înseamnă că dimensiunea grupurilor de membri din comunitatea în care animalele conviețuiesc este decisivă pentru menținerea structurii grupului.
"Această regulă simplă face posibilă descrierea detaliată a mișcărilor babuinilor. În consecință, structura grupului rezultă din principiile comportamentale locale ale animalelor individuale și nu dintr-o decizie comună luată de întregul grup", spune profesorul Iain Couzin (Universitatea din Konstanz și Institutul Max Planck de Ornitologie) adăugând: "Observăm, de asemenea, că regulile de mișcare ale babuinilor și modul în care aceștia iau decizii seamănă foarte mult cu procesele de decizie la bancurile de pești și stolurile de păsări.

Pentru cercetarea lor, biologii au studiat un grup de 25 de babuini care trăiesc în sălbăticie în Kenya - un proiect complex condus de profesorul Margaret Crofoot (Universitatea din California, Davis). Un transmițător GPS a furnizat locațiile individuale ale animalelor, secundă după secundă, timp de două săptămâni. Oamenii de știință au combinat datele despre mișcarea animalelor cu imagini de la distanță a mediului tridimensional și a structurii vegetației înregistrate de o dronă pentru a obține o imagine de ansamblu a condițiilor de mediu.

Evaluarea acestor date oferă noi perspective asupra comportamentului colectiv al babuinilor. Într-o serie de publicații, cercetătorii au examinat, de asemenea, dinamica grupului și factorii care influențează mișcările animalelor individuale ale grupului și, în cele din urmă, determină întreaga structură a  grupului. Înclinația de a urmări alți membri ai grupului este cel mai puternic factor de conducere a comportamentului decizional al babuinilor. De exemplu, babuinii preferă căi pe care ceilalți membri ai grupului le-au luat cu puțin timp înainte.
Cu cât sunt mai mulți babuini care merg pe o anumită cale, cu atât devine calea respectivă mai atragătoare pentru ceilalți. În situațiile în care trebuie să decidă în ce direcție să se miște, dacă mai mulți membri ai grupului se îndreaptă în direcții diferite, babuinii sunt înclinați să urmeze majoritatea (adică direcția în care se îndreaptă majoritatea indivizilor din grup).

"Împreună, aceste studii oferă noi perspective asupra modului în care babuinii iau decizii. Nu mai credem că un singur mascul dominant conduce grupul hotărând în numele tuturor", spune Damien Farine. În schimb, cercetătorii de la Universitatea din Konstanz au dezvăluit că viața babuinului este mult mai democratică și că multe din comportamentele complexe pe care le manifestă ar putea fi rezultatul unor reguli comportamentale simple, permițând indivizilor să petreacă mai mult timp gândindu-se la alte lucruri – precum atenția la prădători.


MAI MULTE ŞTIRI

Elefanții își amintesc de îngrijitorul lor după mulți ani; Bildquelle: Luise Kränzlin/AG Böhmer, Uni Kiel

Elefanții își amintesc de îngrijitorul lor după mulți ani

Elefanții africani care au fost separați în urmă cu 13 ani de îngrijitorul lor, se pare că, după atâta timp, încă mai recunosc mirosul acestuia.
Citește mai mult

Europa slăbește protecția lupilor; Bildquelle: WWF

Europa slăbește protecția lupilor

Lovitură majoră pentru știință și biodiversitate: majoritatea statelor membre ale UE au convenit să adopte propunerea Comisiei Europene de a reduce statutul de protecție al lupului în temeiul Convenției de la Berna
Citește mai mult

370 de pui de nisetru și 940 de pui de păstrugă și-au pornit azi călătoria în Dunăre; Bildquelle: WWF

370 de pui de nisetru și 940 de pui de păstrugă și-au pornit azi călătoria în Dunăre

La kilometrul 100, în dreptul localității Isaccea, ocrotiți de specialiștii Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați și ai WWF-România peste 1000 de pui de sturioni si-au început, azi, drumul în Dunăre.
Citește mai mult

Braconajul și traficul ilegal – vinovate pentru dispariția speciilor de sturioni din  Dunărea de Jos; Bildquelle: WWF/Viktor Shevchenko

Braconajul și traficul ilegal – vinovate pentru dispariția speciilor de sturioni din  Dunărea de Jos

Potrivit celui mai recent raport WWF (Fondul Mondial pentru Natură) privind braconajul și traficul de sturioni în regiunea Dunării de Jos, infracțiunile comise asupra faunei sălbatice amenință supraviețuirea speciilor de sturioni aflate pe cale de dispariție
Citește mai mult

Veterinary Dermatology

The usefulness of a hydrolysed fish and rice starchelimination diet for the diagnosis of adverse food reactions in cats: an open clinical trial

Diagnosis of adverse food reaction (AFR) is based on an eight week elimination diet (ED) and isconfirmed by relapse upon re-challenge with the previously fed diet. Hydrolysed EDs are commonly used for thispurpose.
Citește mai mult

Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.
Citește mai mult

Lupii conduc, câinii urmează – ambele specii cooperează cu oamenii

Un studiu recent realizat de cercetători de comportament din Vetmeduni Viena, arată totuși că lupii  și câinii lucrează la fel de bine cu oamenii, deși în moduri diferite. Frații presupuși inegali sunt astfel mult mai asemănători decât se presupune adesea.
Citește mai mult

ARDIV

Workshop-uri homeopatie veterinara la Cluj-Napoca si Iasi

ARDIV, în colaborare cu FMV Iaşi şi FMV Cluj-Napoca, organizează la Cluj în perioada 24, 25, 26 mai 2019 si la Iaşi în perioada 31 mai, 01 şi 02 iunie 2019 workshopul de homeopatie veterinară, la care sunt așteptați să participe atât medici veterinari practicieni cât și studenți din anii terminali.
Citește mai mult


Revista

Companii

Internaţional

Literatură