Șoarecii-alunari își pot începe hibernarea mult mai devreme decât se credea

(22.09.2015) În mod normal hibernarea are loc in timpul iernii. Surprinzător însă este faptul că specialiștii  biologi în animale sălbatice de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena au demonstrat pentru prima oară că șoarecii pot intra în hibernare de prin iunie sau iulie.

Totuși, nu fac acest lucru în fiecare an. Mai degrabă ei aleg să hiberneze când reproducerea și creșterea puilor nu este posibilă. Hibernarea precoce servește în acest caz ca strategie pentru scăderea riscului de prădare. Rezultatele au fost publicate în “Journal of Comparative Physiology B.”

Șoarecele alunar (Glisglis) iși petrece aproximativ opt luni în medie pe an în hibernare. Specialiștii biologi în animale sălbatice de la Institutul de Cercetare și Ecologie în Sălbăticie de la Vetmeduni Viena au demonstrat pentru prima oară că aceste animale pot hiberna până la 11 luni. 

“Acesta s-ar putea să fie un record mondial”, afirmă Claudia Bieber, co-autoarea studiului. “Șoarecii din zona noastră climatică nu își petrec lunile de iarnă în subteran, ci câteodată încep hibernarea pe timpul verii”.

Soarece_alunar
Șoareci-alunari (Glisglis) în copac (Credite foto: © Claudia Bieber/Vetmeduni Vienna)

Animalele nu hibernează atât de mult în fiecare an, ci doar în anii în care fagii produc puțin jir. Reproducerea reușită și creșterea puilor depinde de sursele nutritive energetice precum coniferele. Dacă nu sunt semințe din belșug, unele animale aleg să hiberneze devreme.
O explicație posibilă a acestui comportament este probabilitatea crescută de supraviețuire pe timpul hibernării. Bine ascunse în vizuine, animalele sunt în siguranță și ferite de prădători precum bufnițele. Totuși, nu toate animalele dintr-o populație încep hibernarea atât de devreme. Doar animalele care au acumulat mari rezerve de grăsime își pot permite să facă asta. Dacă nu au acumulat suficiente rezerve de grăsime, animalele continuă să foreze sau să petreacă perioade scurte pe timpul verii într-o stare de inactivitate.

Hibernare în loc de reproducere

 “Această descoperire este importantă deoarece ne schimbă total părerea despre foloasele hibernării”.
“Până în momentul de față, hibernarea a fost considerată strict o strategie pentru decreșterea consumului de energie în condiții meteorologice nefavorabile și perioade cu puține resurse de hrană. Demonstrăm că șoarecii pot să hiberneze și pe timp de vreme frumoasă, cu condiția să fi acumulat suficiente rezerve de grăsime. Dacă nu se pot reproduce, decid să hiberneze. Șansele pentru o reproducere reușită ar putea sa crească în anul următor”, explică Bieber.

Acest lucru înseamnă că abilitatea de a hiberna este folosită în feluri mult mai diverse decât susțineau cercetătorii. Șoarecii-alunari, care pot atinge vârsta maturității la 12 ani, ar îmbătrâni atât de mult tocmai din cauza hibernării prelungite.

Nu numai că hibernarea îi ajută să scape de prădători, dar este de asemenea o adaptare fiziologica care favorizeaza repararea mecanismelor celulare. “Dorim să continuăm cercetarea și să aflăm cum șoarecii reușesc să se mențină în formă, să fie sănătoși pe o perioadă atât de lungă de timp. Rolul hibernării asupra înaintării în vârstă este punctul de interes al cercetării noastre”, afirmă Bieber.

Publicație:

Articolul „Cum să-ți petreci vara? Șoareci-alunari în libertate (Glisglis) pot să hiberneze până la 11 luni în anii în care nu se reproduc ”, de Franz Hoelzl, Claudia Bieber, Jessica S. Cornils, Hanno Gerritsmann, Gabrielle L. Stalder, Chris Walzer și Thomas Ruf a fost publicat în ziarul Journal of Comparative Physiology B (DOI 10.1007/s00360-015-0929-1): http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00360-015-0929-1


MAI MULTE ŞTIRI

Nou subtip de Flavivirus descoperit la caprele negre din Alpi; Bildquelle: Stefanski via Wikimedia Commons, CC BY 2.5

Nou subtip de Flavivirus descoperit la caprele negre din Alpi

Un studiu european recent al Universității de Medicină Veterinară din Viena, publicat în revista internațională Viruses, a identificat pentru prima dată un nou virus, necunoscut până acum, transmis prin căpușe
preberi več

Convenția de la Berna slăbește protecția lupului; Bildquelle: WWF

Natura sub atac: Convenția de la Berna slăbește protecția lupului

Astăzi, Comitetul permanent al Convenției de la Berna a votat pentru scăderea statutului de protecție a lupilor, o decizie larg criticată de experții în conservare și de organizațiile de mediu
preberi več

Elefanții își amintesc de îngrijitorul lor după mulți ani; Bildquelle: Luise Kränzlin/AG Böhmer, Uni Kiel

Elefanții își amintesc de îngrijitorul lor după mulți ani

Elefanții africani care au fost separați în urmă cu 13 ani de îngrijitorul lor, se pare că, după atâta timp, încă mai recunosc mirosul acestuia.
preberi več

Europa slăbește protecția lupilor; Bildquelle: WWF

Europa slăbește protecția lupilor

Lovitură majoră pentru știință și biodiversitate: majoritatea statelor membre ale UE au convenit să adopte propunerea Comisiei Europene de a reduce statutul de protecție al lupului în temeiul Convenției de la Berna
preberi več

Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.
preberi več

Soparle_desert

Șopârlele iubesc deșertul, iar șerpii preferă să trăiască în inima pădurilor tropicale

Cu cât mediul este mai aspru, cu atât scade rivalitatea între specii. Aceasta este principala concluzie publicată în Nature Communications, de către o echipă de biologi din Germania și Spania. Cercetătorii au analizat peste 900 de specii de șopârle și șerpi din Africa.
preberi več

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
preberi več

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
preberi več


[Kurzmeldungen]

[Unter Content] Companii

[Unter Content] Internaţional

[Unter Content] Literatură