După 100 de ani în captivitate, o privire la ultimele cabaline cu adevărat sălbatice ale lumii

Echipa a comparat aceste gene cu cele ale 28 de cabaline domesticite pentru a furniza o analiză detaliată a animalelor pe cale de dispariție atât din perioada anterioară cât și din prezent. Studiul a fost publicat recent în Jurnalul Cell Press “Current Biology”.
În anul 1870, ultimele rămașițe ale lumii, cabaline cu adevărat sălbatice, cunoscute ca și cabaline Przewalski, au locuit în stepele asiatice din Mongolia și China. Dar din anul 1960, acele cabaline sălbatice nu au mai fost în libertate.

Doar o populație a rămas captivă, descendentă din aproximativ o duzină de indivizi sălbatici prinși și eventual patru cabaline domesticite. Mulțumită eforturilor majore de conservare, populația curentă a unui număr de peste 2.000 de cabaline Przewalski, cu aproximativ un sfert trăiesc în rezervele de reproducere.
“Noutatea abordării noastre este nu numai de a fi anchetat diversitatea genomică din zilele de astăzi a cabalinelor Przewalski, dar de asemenea de a monitoriza diversitatea lor genomică trecută, profitând de exemplarele de muzeu”, spune Ludovic Orlando de la Centrul de Geogenetică de la Universitatea din Copenhaga, Muzeul de Istorie Naturală din Danemarca. “În acest fel am putea evalua impactul genetic a peste 100 de ani în captivitate în ceea ce obișnuia să fie în mod critic un animal pe cale de dispariție.“Dovezile genomice ajută la rezolvarea unei dezbateri pe termen lung a evoluției cabalinelor, în ceea ce privește relațiile dintre cabalinele sălbatice și cele domestice” explică Arne Ludwig, genetician al Institutului German Leibniz pentru Cercetările din Zoo și cele din sălbăticie. Strămoșii cabalinelor Przewalski și ale celor domesticite au rămas conectați de fluxul de gene pentru o perioadă lungă de timp după divergența lor, acum 45,000 de ani, raportează cercetătorii. Populațiile lor au continuat să se amestece chiar și după ce oamenii au început să domesticească calul acum 5,500 de ani.
De fapt, arătăm de asemenea faptul că foarte devreme în captivitate – la începutul anului 1900 – cabalinele domesticite au contribuit în mod semnificativ la câteva origini ale arborelui genealogic al cabalinelor Przewalski”, spune Orlando. “Aceasta implică faptul că nu toți descendenții Przewalski care supraviețuiesc reprezintă în mod egal fondul genetic de cabaline.
Orlando și colegii săi au constatat cele mai mari diferențe genetice dintre cabalinele sălbatice și cele dometicite în gene implicate în metabolism, tulburări cardiace, contracție musculară, reproducere, parcursul comportamentului și transmiterea semnalelor.
Ei arată de asemenea că ultimii 110 de ani în captivitate au lăsat o amprentă pe cabalinele Przewalski, sub formă de diversitate genetică inferioară, cosangvinizare crescută și în unele cazuri, introducerea semnificativă a genelor de la indivizii domesticiți. În cazurile cele mai extreme, aproximativ un sfert din genele cabalinelor Przewalski au fost constatate ca fiind din variante de gene moștenite de la cabalinele domesticite.
Dar există o veste bună: “Deși cabalinele Przewalski au trecut printr-un colaps demografic extrem, populația pare să își revină și este încă genetic diversă”, spune Orlando. “ Există, așadar, speranța pentru ca (alte) populații pe cale de dispariție să se confrunte cu probleme demografice similare.”
“Constatările servesc de asemenea ca și dovadă a importanței dovezii ADN-ului antic în înțelegerea domesticirii. Avem de gând să analizăm mult mai multe cabaline antice – atât sălbatice cât și domestice – pe parcursul timpului, cu scopul de a reconstrui istoria cabalinelor, 5,500 de ani de domesticire,” raportează Ludwig.

Publicație:

Sarkissian CD, Ermini L, Schubert M, Yang MA, Librado P, Fumagalli M, Jónsson H, Bar-Gal GK, Albrechtsen A, Vieira FG, Petersen, B, Ginolhac A, Seguin-Orlando A, Magnussen K, Fages A, Gamba C, Lorente B, Polani S, Steiner C, Neuditschko M, Jagannathan V, Feh C, Greenblatt CL, Ludwig A, Abramson N, Zimmermann W, Schafberg R, Tikhonov A, Sicheritz-Ponten T, Willerslev E, Marques-Bonet T, Ryder OA, McCue M, Rieder S, Leeb T, Slatkin M, Orlando L (2015): Evolutionary genomics and conservation of the endangered Przewalski's horse. CURR BIOL. doi.org/10.1016/j.cub.2015.08.032.