Operaţia cezariană la vacă

Operaţia cezariană la vacă a încetat de mult să fie o raritate, la ora actuală fiind considerată o intervenţie chirurgical-obstetricală de rutină.

24. ianuarie 201324.01.2013

. . .

Această schimbare de atitudine se datorează, pe de-o parte, progreselor realizate în materie de asepsie-antisepsie, combaterea durerii şi antibioterapie, iar pe de altă parte, dezvoltării fără precedent a raselor de bovine de carne, la care disproporţia feto-pelvină este practic o regulă.

Cazul de față, a fost realizat la vacă metis Bălțată românească, însămânțată cu material seminal provenit de la un taur din rasa Charolaise.

Din anamneza realizată, am stabilit că deja exista o întârziere față de termenul de fătare în raport cu momentul în care a fost realizată monta. Tot din anamneză s-a stabilit că vaca în urmă cu câteva ore eliminase o cantitate importantă de lichid, termenul popular folosit fiind, ,,s-a rupt apa domnule doctor”

La examenul ginecologic am observat că cervixul nu era deschis, situație care corelată cu anamneza făcută impunea intervenția prin cezariană.( Sindromul de nondilatație cervicală) [1]

Am trecut la pregătirea animalului pentru intervenția chirurgiacală, prin raderea părului, și dezinfecția cu tinctură de iod a locului de elecție (Figura 1)

Există diferite modalităţi de contenţie a vacii pentru cezariană, în funcţie de tehnica operatorie aleasă. Animalul poate fi menţinut în poziţie patrupodală lângă un perete sau gard, sau mai bine într-un travaliu, sau poate fi culcat.

Decubitul ales poate fi pe partea dreaptă, stângă, dorsal sau sternal. În practică, cel mai frecvent se recurge la cezariana în poziţie patrupodală sau în decubit lateral drept.

Noi am ales decubitul lateral drept deoarece abordăm uterul gestant prin regiunea ventrolaterală stângă.[1]

Anestezia folosită: Ketamină 10 mg/Kg G.V

Tehnica operatorie:

Incizia cutanată se execută pe o lungime de circa 40 cm, la un lat de palmă deasupra venei mamare externe şi paralel cu aceasta, sau uşor oblic, până sub pliul iei (Figura 2)
Straturile anatomice incizate sunt : pielea, pielosul, tunica abdominală, dreptul abdominal, fascia transversă şi peritoneul parietal
Odată incizat peritoneul, de cele mai multe ori dedesubt se află uterul gestant acoperit de epiploon (Figura 3).
Orice manipulare a cornului uterin trebuie efectuată numai prin intermediul unei extremităţi fetale ce se apucă prin traversul peretelui acestuia, altminteri existând riscul producerii unei rupturi a acestui organ, însoţită de hemoragie mai mult sau mai puţin gravă. [1]
Incizia cornului uterin gestant se execută pe axul longitudinal al acestuia, între şirurile de carunculi, pe o lungime de aproximativ 30 cm.[1]
Extragerea vițelului, fiind necesar ca un ajutor sau proprietarul să se ocupe de acesta

Refacerea structurilor incizate în oridine inversă: sutura uterului bietajat cu material resorbabil, sutura peritoneului cu material de stură resorbabil, sutura musculaturii cu fir resorbabil, sutura pileii cu mătase chirurgicală în puncte separate Figura 4).

Dr Dan Eugen Gîscă, Dr Andrei Tudose

Bibliografie:

1 Alexandru Diaconescu, Dan Eugen Gîscă, Andrei Tudose: Gid practic de chirurgie a aparatului genital la mamiferele domestice Editura Curtea Veche 2012