Limfomul malign canin
(21.03.2012) Limfomul este unul dintre cele mai des întâlnite forme de cancer care afectează limfocentrii şi alte organe care conţin ţesut limfoid. La câine, termenul cel mai des întâlnit este limfom malign sau limfosarcom, care este o boală progresivă şi multisistemică, ce se datorează expansiunii celulelor maligne din măduva osoasă, timus, limfocentrii, ficat, splină şi alte ţesuturi.
Limfosarcomul a fost raportat ca cel mai des întâlnit neoplasm la câini, cu o incidenţă de 0,1% la câinii bătrâni.
Rasele care sunt cel mai des afectate sunt: Boxer, Scottish Terrier, Baset Hound, Airedale terrier, Chow Chow, German shepherd, Poodle, St. Bernard, Beagle, Rottweiler şi Golden Retriver.
Dr. Ioana Ionescu, medic veterinar
Cauzele apariţiei limfosarcomului sunt genetice, dar mai sunt suspectate şi alte cauze cum ar fi:
- de mediu: expunerea la ierbicide, la radiaţii magnetice, dar şi la infecţii retrovirale,
- anomaliile cromozomiale
- disfunctiile imune.
Clasificare
Clasificarea limfosarcomului se face în funcţie de localizare. Cele patru tipuri de limfosarcom clasificate după localizare sunt:
- multicentric,
- mediastinal,
- gastrointestinal,
- extranodal (care implică rinichii, SNC, pielea, inima sau ochii)
- Limfosarcomul multicentric este forma cel mai des întâlnită, este întâlnită la nivelul limfocentrilor, cu/ fără afectarea ficatului, splinei sau a măduvei osoase.
- Limfosarcomul mediastinal se găseşte în limfocentrii toracici şi posibil în timus.
- Limfosarcomul gastrointestinal poate să apară ori ca o singură tumoră, ori ca o invazie difuzată la nivelul stomacului sau al intestinelor, cu/fără afectarea limfocentrilor din jur, a ficatului sau rinichilor.
- Limfosarcomul extranodal este acea formaţiune/formaţiuni care pot apărea în restul organelor: rinichi, ochi, SNC.
Clasificarea se mai face şi în funcţie de implicarea limfocitelor B şi a
limfocitelor T. Aproximativ 70% dintre limfosarcoame sunt tip B.
Limfosarcomul cutanat poate fi clasificat ca epiteliotrop sau non-epiteliotrop. Forma epiteliotropă este forma tip T şi mai este numită şi micoza fungică, iar forma non-epiteliotropaeste tip B.
Simptome
Limfomul canin este un cancer heterogen, cu o simptomatologie variată care depinde în principal de regiunile şi/sau organele afectate de boală.
Un prim simptom nedureros al limfomului malign este limfoadenopatia.
Odată cu apariţia acesteia, celule maligne se pot infiltra în alte
organe, precum ficat, splină, măduva osoasă.
Odată cu evoluţia tumorilor
maligne în diferite organe se pot observa şi alte simptome cum ar fi:
depresie, letargie, febră, deshidratare, pierderi în greutate,
inapetenţă, anorexie, diaree, vomă, constipaţie, melenă, distensie
abdominală, polidipsie, poliurie, dispnee, alopecie, prurit,
dezorientare, ataxie, schimbări comportamentale. Limfomul este cel mai
comun tip de cancer care provoacă hipercalcemie la câine.
Pe deasupra, mai poate duce şi la polidipsie, poliurie şi aritmii cardiace, iar în aceste cazuri hipercalcemia este datorată secreţiei de hormoni paratiroidieni. Limfosarcomul multicentric se prezintă ca nedureros în momentul creşterii în volum a limfocentrilor. Hipertrofia ficatului şi a splinei duc la distensie abdominală. Limfosarcomul mediastinal poate duce la acumularea de lichid în jurul plămânilor, ceea ce produce tuse şi dificultăţi respiratorii.
Limfosarcomul mediastinal provoacă vomă, diaree şi melenă, iar pe lângă acestea se mai observă şi un nivel foarte scăzut al albuminelor serice.
Limfomul cutanat este un tip de cancer mai rar întâlnit. Forma epiteliotropă apare ca orice inflamaţie la nivelul pielii, care progresează în noduli şi plăgi. Forma non-epiteliotropă poate avea o varietate mult mai mare de manifestări, de la un simplu nodul până la zone de ulceraţii şi căderi masive de păr.
Ca şi diagnostic diferenţial trebuie să deosebim forma epiteliotropă de lupusul eritematos şi pemphigus vulgaris.
În cazul limfosarcomului de SNC, ca şi simptome putem întâlnii convulsii şi paralizii.
Limfomul ocular în 20-25% dintre cazuri poate duce la glaucom, sângerări oculare, desprinderi de retină şi orbire.
Diagnosticul
Efectuarea examenului citologic este unicul diagnostic de certitudine.
Biopsia limfocentrilor sau organelor afectate confirmă diagnosticul.
Radiografiile, ecografiile, analizele de sânge şi biopsia măduvei osoase
pot dezvălui şi alte localizări ale cancerului.
Stadiul bolii este foarte important pentru tratament şi prognostic.
Stadiul I Doar un limfocentru afectat sau ţesut limfoid într-un organ afectat
Stadiul II- Limfocentrii dintr-o anumită zonă
Stadiul III- Implicarea tuturor limfocentrilor
Stadiul IV- Toţi limfocentrii sunt afectaţi şi în plus ficatul sau splina
Stadiul V Toţi limfocentrii şi în plus măduva osoasă
Fiecare stadiu în parte este însoţit de simptome sistemice.
Tratamentul
Vindecarea completă este rară, iar tratamentul tinde a fi paleativ, dar există tratamente care au dus la perioade lungi de remisie, acesta este chimioterapia.
Cu un protocol riguros, media primei remisii este de 6-8 luni. Cea de-a doua remisie este mult mai scurtă şi mult mai greu de obţinut. Media de supravieţuire din momentul diagnosticarii, cu tratament este de 9-12 luni.
Cel mai des folosit tratament este combinaţia de Vincristine, Prednisone, Cyclophosphamide.
Când costul tratamentului contează, Prednisone-ul, folosit singur, poate
să îmbunătaţească simptomele într-un mod spectaculos, dar nu ajută şi
la rata de supravieţuire.
Dacă analizăm rata de supravieţuire ale unui
câine tratat cu Prednisone, faţă de unul netratat putem constata că
ambele sunt la fel, de una-două luni. Folosirea Prednisone-ului ca şi
tratament singular o perioadă, poate duce la rezistenţa şi faţă de alte
chimioterapice.
Prognosticul
Câinii netrataţi au o medie de viaţă de 60zile. S-a constatat faptul că femelele răspund mai bine la tratament, decât masculii, iar câinii de talie mică par să răspundă mai bine decât cei de talie mare.
Limfomul mediastinal are un prognostic mai slab decât celelalte, mai ales cel în care este întâlnită şi hipercalcemia.
Bibliografie
Morrison, Wallace B. (1998). Cancer in Dogs and Cats (1st ed.). Williams and Wilkins.
Zahm S, Blair A (1992). "Pesticides and non-Hodgkin's lymphoma". Cancer Res 52 (19 Suppl)
Kaneene J, Miller R (1999). "Re-analysis of 2,4-D use and the occurrence
of canine malignant lymphoma". Vet Hum Toxicol 41 (3): 16470.
Modiano J, Breen M, Burnett R, Parker H, Inusah S, Thomas R, Avery P,
Lindblad-Toh K, Ostrander E, Cutter G, Avery A (2005). "Distinct B-cell
and T-cell lymphoproliferative disease prevalence among dog breeds
indicates heritable risk". Cancer Res 65 (13): 565461.
"Canine Malignant Lymphoma: Introduction". The Merck Veterinary Manual.
Lowe A (2004). "Alimentary lymphosarcoma in a 4-year-old Labrador retriever". Can Vet J 45 (7): 6102.
Simon, Daniela (2006). "Malignant lymphoma in the dog: Short and long
term chemotherapy". Proceedings of the North American Veterinary
Conference. Retrieved 2007-01-28.
Hoskins, Johnny D. (May 2006). "Cutaneous paraneoplastic disease". DVM (Advanstar Communications): 6S7S.
Lucas, Pamela; Lacoste, Hugues; de Lorimier, Louis-Phillipe; Fan,
Timothy M. (May 2007). "Treating paraneoplastic hypercalcemia in dogs
and cats". Veterinary Medicine (Advanstar Communications) 102 (5):
314331.
Hypercalcemia of Malignancy". The Merck Veterinary Manual. 2006. Retrieved 2007-01-28.
Bhang D, Choi U, Kim M, Choi E, Kang M, Hwang C, Kim D, Youn H, Lee C
(2006). "Epitheliotropic cutaneous lymphoma (mycosis fungoides) in a
dog". J Vet Sci 7 (1): 979.
Ogilvie, Gregory K. (2004). "Canine Lymphoma: Protocols For 2004".
Proceedings of the 29th World Congress of the World Small Animal
Veterinary Association. Retrieved 2006-08-20.
Lupu M, Sullivan E, Westfall T, Little M, Weigler B, Moore P, Stroup P,
Zellmer E, Kuhr C, Storb R (2006). "Use of multigeneration-family
molecular dog leukocyte antigen typing to select a hematopoietic cell
transplant donor for a dog with T-cell lymphoma". J Am Vet Med Assoc 228
(5): 72832.
Siedlecki C, Kass P, Jakubiak M, Dank G, Lyons J, Kent M (2006).
"Evaluation of an actinomycin-D-containing combination chemotherapy
protocol with extended maintenance therapy for canine lymphoma".
"Feline Leukemia Virus and Related Diseases: Introduction". The Merck Veterinary Manual. 2006. Retrieved 2007-01-28.
Ettinger, Stephen J.;Feldman, Edward C. (1995). Textbook of Veterinary
Internal Medicine (4th ed.). W.B. Saunders Company. ISBN 0-7216-6795-3.
Seo K, Choi U, Bae B, Park M, Hwang C, Kim D, Youn H (2006).
"Mediastinal lymphoma in a young Turkish Angora cat". J Vet Sci 7 (2):
199201. PMID 16645348.
"Gastrointestinal Neoplasia". The Merck Veterinary Manual. 2006. Retrieved 2007-01-28.
Richter, Keith P. (2006). "Feline gastrointestinal lymphoma".
Proceedings of the North American Veterinary Conference. Retrieved
2007-01-28.