Noţiuni introductive privind igiena orală la animalele de companie
(26.03.2012) Cu toate că este cunoscută importanţa igienei dentare, există cazuri în care aceasta este plasată pe locul secund de mulţi dintre proprietari, care nu reuşesc să aibă grijă de dinţii animalelor în mod corespunzător.
Dr.Raluca Zvorăşteanu, medic veterinar - Cabinet veterinar QINCYVET
Igiena orală, reprezintă procesul de îngrijire preventivă dentară. Cel mai important palier din igiena dentară veterinară, constă în procesul de îngrijire efectuat de către proprietar. Îngrijirea ambulatorie poate fi completată cu tratamente profesionale stomatologice, preventive ,furnizate de medicii veterinari periodic.
În acest context perierea dinţilor este importantă, deşi nu va putea elimina patologia dentară cel mai des exprimată prin tartru. Prin eliminarea tartrului se pot reduce complicaţiile patologice orale exprimate prin riscul de apariţie a durerilor sau cariei dentare, a paradontozei sau chiar pierderii dinţilor.
Afecţiunile dentare
Afecţiunile dentare pot fi depistate prin examen clinic referitor la:
- Proba periodontală (date referitoare la spaţiul gingival, reacţia gingivală,pierdere de ţesut examinarea integrităţii ligamentelor dentare, mobilitatea dintelui)
- Examinarea integriăţii plăcii dentare (dinţi lipsă, fracturaţi, deterioraţi, pigmentaţi, prezenţa plăcii de tartru etc.)
- Examinarea limbii, boltei palatine şi a zonei sublinguale (consistent, formă, integritate)
În cazuri de afectare a structurii dentare se recomandă radiografia dentară.
Importanţa igienei orale
Importanţa igienei orale la animalele de companie se reflectă asupra calităţii vieţii din punct de vedere al:
- Homeostaziei aparatului masticator
- Evaluării statusului oro-dentar
- Depistării afecţiunilor complicate
Evaluarea statusului oro-dentar se face prin identificarea unei eventuale tipologii faciale (tristă, furioasă, mobilă, imobilă, mitral etc.), prin examinarea mucoaselor, gingiilor şi a dinţilor, prin depistarea sensibilităţii bucale superficiale sau profunde, a posibilelor modificări termice sau de formă, cât şi prin aprecierea reflxelor senzitivo-motorii de la nivelul botului.
Cazuri clinice considerate reprezetative în vedera aprecierii ulterioare a importanţei igienei orale:
- Brevignatism la câine. Sunt implicate tulburări de prehensiune şi masticaţie.
- Brevignatism complicat cu peridontită avansată cu pierdere tisulara la câine. Impică tulburări de masticaţie, risc de infecţie bacteriană locală şi sistemică (rinichi ,cord).
- Brevignatism supracomplicat cu infecţie locală şi distrugere de ţesut moale (pierdre tisulară). Boală paradontală în faza terminală.
- Fistulă la nivelul arcadei zigomatice la câine de 6 ani, determinate de caria dentară a molarului M1.
- Carie dentară situată la nivelul molarului M1. Se observă pulpa dentară datorită deteriorării smalţului.
- Aspect privind boala paradontală avansată la câine de 11 ani. Cu ajutorul ansei a fost verificată adâncimea resorbţiei gingivale (proba periodontală).
- Ulceraţii gingivale la câine de 6 ani. Cauza ulceraţiilor fiind lora bacteriană şi tartrul dentar.
- Aspect post intervenţie stomatologică. A fost îndepart tartrul şi extraşi dinţii ce prezentau mobilitate excesivă, este evidentiaţa pierderea osoasă.
În concluzie:
- Iipsa unui protocol igieno-oral duce la afectarea inreversibilă bucală şi sistemică
- Aplicarea profilaxiei igieno-orale la câini poate impedica dezvoltarea patologiei orale chiar şi la câinii cu afecţini congenitale
- Lipsa conduitei stomatologice în afecţiunile ţesutului moale dentar poate duce la complicaţii
- Pentru a menţine starea de sănătate orală în parametrii optimi, trebuie să efectuăm control periodic cel puţin o dată la şase luni
- Rezultatele tratamentelor dentare pot fi menţinute în timp doar printr-o întreţinere conştincioasă şi prin vizite regulate la medical veterinar.
