Sechestrul corneean al pisicii persane

(27.09.2011) Sechestrul corneean, cornea nigrum, necroza corneeanǎ sau mumifierea corneei sunt sinonime ale aceleiaşi afecţiuni, care se întâlneşte la pisica Persanǎ,  metişii acesteia, Siamezǎ şi Himalayanǎ, se caracterizeazǎ prin apariţia unei zone de necrozǎ în straturile superficiale ale corneei, de culoare brun-negricioasǎ, situatǎ central.

Iuliana Ionaşcu, Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti, Lia Ion, Alegria Vet

Etiologie

Figura 1: OS Sechestru corneean ( Persană, femelă, 7 luni) - original Ionaşcu (se observă o opacizare centrală a corneei, ovală, negricioasă, bine delimitată) Apariţia bolii este determinată de o multitudine de factori,  leziunea îmbrăcând aspectul unei boli degenerative la nivelul corneei. Sechestrul corneean apare în urma scǎderii producţiei de lacrimi şi modificarea compoziţiei acesteia, în urma  iritaţiilor cronice a corneei produse de cilii ectopici, distichiazis, trichiazis sau entropion.

Frecvent boala apare şi dupǎ  perioade de stres (vaccinare, fǎtare, alăptare, înţărcarea puilor, intervenţii chirurgicale, schimbarea domiciliului).

La pisica Persanǎ poate sǎ aparǎ sechestru corneean fǎrǎ sǎ fi existat spine iritative, ca urmare a conformaţiei exoftalmice şi închiderii incomplete a pleoapelor.

Care sunt semnele clinice care duc la suspiciunea de sechestru corneean?

Iniţial la nivelul epiteliului corneean apare o opacizare centrală, care treptat ia forma unei plǎci bine delimitate, ovală sau rotundă şi de culoare brun-negricioasă (figura 1). 

Figura 2- OS Sechestru corneean complicat cu desmetocel -Persană, femelă, 1 an şi 6 luni (corneea deformată cu edem limitrof leziunii şi cu vase de neoformaţie) - original Ionaşcu Originea pigmentului nu se cunoaşte cu exactitate, dar indiferent de provenienţǎ, acesta se regǎseşte în secreţia lacrimalǎ, poate murdǎri pǎrul din jurul ochilor, iar dacǎ se utilizeazǎ o  lentilǎ de contact, pigmentul este absorbit de aceasta. Prin încercǎrile de determinare a originii pigmentului, s-a dovedit cǎ acesta este o proteinǎ.

Sechestrul corneean apare de obicei unilateral, iar în funcţie de cronicitatea afecţiunii la nivelul corneei se poate observa apariţia neovascularizaţiei, a edemului sau infiltrarea stromei cu leococite ca o reacţie de corp strǎin din partea organismului.

Uneori apare desmetocelul bordat de vase de neoformaţie (figura 2)

Pisicile cu sechestru prezintǎ durere, manifestatǎ prin blefarospasm, epiforǎ şi protruzia pleoapei a III-a iar secreţia lacrimală este de culoare închisǎ, maronie

Diagnostic

Diagnosticul de sechestru corneean este facil ţinând cont de rasă, localizare şi evoluţie.    

Figura 3 - OS Sechestru corneean cu edem periferic care fixează fluoresceina şi neovascularizaţie evidentă (Persană, femelă,2 ani ) - original Ionaşcu Prezenţa unei leziuni bine delimitate, sub forma unei plǎci de culoare brun-negricioasă, dispusǎ superficial, în zona centralǎ a corneei, înconjuratǎ de edem şi cu vase de neoformaţie sunt caracteristice pentru sechestrul corneean.

Diagnosticul diferenţial se face faţǎ de prezenţa unui corp strǎin aderent la suprafaţa corneei, care poate fi îndepărtat uşor prin lavaj cu ser fiziologic.

Sechestrul corneean nu fixeazǎ fluoresceina (cu toate cǎ fixeazǎ colorantul roz bengal). Sechestrul corneean complicat cu edem periferic şi neovascularizaţie poate fixa fluoresceina  limitrof leziunii (figura 3).

Care este conduita terapeuticǎ în cazul sechestrului corneean?

Tratamentul sechestrului corneean poate fi realizat medicamentos sau chirurgical, în funcţie de stadiul de evoluţie a bolii.

1. Tratamentul medicamentos este utilizat în stadiul de debut al bolii şi sunt utilizate colire cu antibiotice (cloramfenicol), cicatrizante corneene şi lacrimi artificiale. Tratamentul este de lungǎ duratǎ şi  recontrolul este indicat la 14 - 30 de zile.
2. Tratamentul chirurgical este utilizat în stadiul avansat de evoluţie a bolii şi în funcţie de experienţa chirurgului, se pot realiza: keratectomia superficială sau flapsul corneo-conjunctival.

Tratamentul postoperator presupune utilizarea colirelor cu antibiotice, cicatrizante şi a lacrimilor artificiale. În funcţie de profunzimea sechestrului corneean, dupǎ rezecţia chirurgicalǎ poate sǎ aparǎ o cicatrice corneeanǎ. Foarte important de menţionat este faptul că în sechestrul corneean, este interzisǎ utilizarea antiinflamatoarelor.

Mǎsuri profilactice

1. Control oftalmologic periodic
2. Instituirea tratamentului precoce cu lacrimi artificiale, având în vedere deficitul de lacrimi şi modificarea compoziţiei filmului lacrimal la pisica persană

Bibliografie

1. Gelatt K. N. (2008) – Essentials of Veterinary Ophthalmology second edition, Wilet-Blackwell
2. Iuliana Ionaşcu, I. Miclăuş (2007) Noţiuni de oftalmologie veterinară. Editura ELISAVAROS, ISBN 978-973-8400-50-4
3. Tratat de medicină veterinară (2009) volumul V, Editura Tehnică Bucureşti, capitolul 87 Oftalmologie veterinară
4. Slatter D. (2008) – Fundamentals of Veterinary Ophthalmology, fourth edition, Elsevier, Missouri

Mai multe Ştiri