Comerţul ilegal cu caviar ameninţă drastic supravieţuirea sturionilor din Dunăre

Cele două ţări găzduiesc singurele populaţii viabile de sturioni sălbatici din Uniunea Europeană. Atât România, cât şi Bulgaria, au interzis pescuitul de sturioni, având în vedere faptul că 5 dintre cele 6 specii native de sturioni din Dunăre sunt grav ameninţate cu dispariţia.

România a interzis pescuitul comercial al sturionilor în 2006, pentru o perioadă de 10 ani. A existat și un program de repopulare, care s-a desfășurat între 2006 și 2010. Până în 2010, în Dunăre au fost eliberați 404 775 pui de sturioni (păstrugă, morun, nisetru, cegă), programul fiind însă sistat, din lipsă de fonduri. Bulgaria a interzis pescuitul comercial în martie 2011, pentru un an de zile, dar se intenționează o extindere a prohibiției, până în 2016.

Conform raportului, între 2000 şi 2009 au fost raportate de către Statele Membre UE 14 capturi de caviar ilegal provenit din Bulgaria (27.5 kg distribuite în 5 capturi) şi România (25kg, în 9 capturi). Nici Bulgaria, nici România nu au raportat capturi ilegale de caviar.

“Este îngrijorător faptul că niciuna dintre cele două ţări, România şi Bulgaria, nu a raportat capturi de caviar, în timp ce alte State Membre au înregistrat mai multe capturi în care erau implicate şi cele două ţări”, a declarat Katalin Kecse-Nagy, din partea TRAFFIC.

“Cantităţile detectate nu sunt foarte mari, însă trebuie să ţinem cont de faptul că volumul real al comerţului ilegal este considerat a fi mult mai mare, dar mai ales de faptul că orice formă de comerţ ilegal pune în pericol speciile ameninţate cu dispariţia”, a adăugat Kecse-Nagy. 

Kecse-Nagy subliniază că, în 2007, atât România, cât şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană, ceea ce presupune că orice formă de comerţ ilegal care are loc în interiorul Uniunii este mult mai greu de descoperit şi de prevenit.

În plus, datorită poziţiei geografice, cele două ţări sunt potenţiale porţi pentru comerţul ilegal cu caviar provenit din Marea Caspică, cel mai important bazin pentru sturioni din întreaga lume.

În 2009, autorităţile din Germania au capturat caviar de contrabandă, etichetat drept caviar cu provenienţă din fermele din Bulgaria. Bulgariei şi României li se permite să comercializeze doar caviar provenit din acvacultură, dar analizele efectuate pe caviarul capturat au arătat că acesta provine din Marea Caspică.

Analiza datelor citate în raport indică, de asemenea, o creştere semnificativă a producţiei de sturioni din acvacultură din Bulgaria, realizată pentru export, inclusiv în statele din Uniunea Europeană.

Asta înseamnă că este mai important ca oricând să se reglementeze comerţul cu caviar din regiune, ca o garanţie a faptului că sturionii din sălbăticie nu sunt ameninţaţi de comerţul ilegal.

Raportul TRAFFIC recomandă atât României, cât şi Bulgariei să crească nivelul de informare asupra comerţului ilegal cu caviar şi să îşi întărească capacitatea alocată controlului şi monitorizarii comerţului.

“Uniunea Europeană are responsabilitatea majoră de a reglementa comerţul cu caviar, pentru că UE este cel mai mare consumator de caviar provenit din România şi al doilea cel mai mare consumator de caviar provenit din Bulgaria, a declarat Jutta Jahrl, Expert în sturioni la WWF. 

Totuşi, un cuvânt de spus îl are şi nivelul scăzut de informare al consumatorilor din Europa, în legatură cu pericolul creat de comerţul ilegal cu caviar. În acelaşi timp, chiar şi comercianţii autentici ştiu extrem de puţine lucruri referitoare la cerinţele pentru etichetarea caviarului legal.

Din 2006 există un regulament al UE care standardizează regulile de etichetare a caviarului în conformitate cu cerințele CITES, însă acesta nu este foarte bine cunoscut de către consumatori și comercianți.

Este foarte important ca atât comercianţii, cât şi consumatorii să refuze să cumpere caviar neetichetat; acest act simplu ar însemna un pas mare înainte, pentru reducerea comerţului ilegal.

Raportul Comerţul cu caviar în Bulgaria şi România a fost realizat de către Fondul de Conservare a Speciilor Mohamed bin Zayed şi WWF.

www.wwf.ro