Raportul EFSA cu privire la intoxicația cu E.coli
(24.04.2016) Epidemia izbucnită în mai multe țări din Europa datorită toxinei Shiga ce cauzează infecția cu Escherichia coli, asociată cu sindromul hemolitic uremic.
O epidemie la nivel internațional de Escherichia coli (STEC) produsă de toxina Shiga și asociată cu sindromul hemolitic uremic care afectează mai ales tinerii, a fost raportată în ultimele două luni în România.
Italia a raportat un caz asociat de sindrom hemolitic uremic prin intermediul Early Warning and Response System (EWRS) în 21 martie 2016. În total au fost identificate 25 cazuri asociate cu această epidemie, dintre care 19 au dezvoltat SHU și 3 au murit. 12 cazuri au avut probe microbiologice și/sau serologice prezentând infecție cu STEC 026, 13 alte cazuri au primit rezultatul probabil pentru SHU, testând pozitiv pentru un alt serogrup STEC O (O157) sau prin testarea pozitivă la PCR pentru stx1 și/sau stx2 și gene eae.
Informațiile colectate de la pacienți au indicat spre o unitate de prelucrare a laptelui (operatorul român) ca o posibilă sursă de infecție. Unitatea de procesare a laptelui implicată a exportat un anumit tip de brânză în patru țări europene (Belgia, Germania, Italia și Spania) și un importator italian a distribuit mai departe acest produs în Franța și Germania.
În România, un produs din brânză proaspătă făcut din lapte de vaci, produs de către operatorul român, a ieșit pozitiv la testul pentru E. Coli O26 care nu posedă gene stx de virulență. Alte produse lactate fabricate de către operatul român au ieșit pozitive la testele pentru gene de virulență E. coli stx 1, stx2 și eae.
În Italia, o tulpină STEC O26 ( stx1, stx2 și eae pozitivă) a fost izolată dintr-o probă de brânză care a fost produsă de către operatorul român, importată din România și consumată de către copilul italian care mai târziu a dezvoltat SHU (probe de scaun negativ la STEC, dar probe pozitive la prezența anticorpilor împotriva LPS a E. Coli O26).
Analiza PFGE sugereează potențiala implicare a mai multor tulpini dintr-o sursă comună sau din mai multe surse. Tulpini multiple de epidemii STEC au mai fost raportate în trecut.
Așadar, nu poate fi exclusă ideea că aceste cazuri aparțin de o epidemie asociată cu o sursă contaminată de diferite tulpini de virus. Dovezile epidemiologice fac o corelație între cazurile operatorilor din România și Italia, pe lângă descoperirile microbiologice, sunt în concordanță cu ipoteza unei epidemii de viruși cu multiple tulpini. Ultimul caz din România asociat cu această epidemie a avut ca punct de pornire data de 14 martie. Brânza consumată în Italia a fost importată în Italia din România în 1 martie și a fost produsă în 18 Februarie 2016 cu data de expirare 18 Aprilie 2016.
O reviziuire a produselor companiei a fost realizată în România la data de 5 martie și în Italia la data de 15 martie. Alte state membre au efectuat și reviziurea produselor. Din informația disponibilă la momentul realizării acestei acțiuni, reviziuirea unor potențiale produse lactate contaminate urmată de o retragere de pe piață, a fost limitată în statele membre, cu excepția României.
Prin urmare, este posibil ca produsele afectate să fie încă prezente în gospodării, astfel că detectarea cazurilor noi nu poate fi exclusă. În scopul de a reduce la minimum răspândirea infecției și de a investiga posibile cazuri noi în timp util, România, Italia și alte state membre care sunt implicate, ar putea lua în considerare consolidarea supravegherii pentru SHU (Sindromul Hemolitic Uremic) și cazuri STEC (Shiga Toxina E. Coli).
Supravegherea zilnică, continuă și sporită pentru SHU la copii în România ar putea oferi în continuare o avertizare timpurie asupra evenimentelor de contaminare în curs de desfășurare sau cele noi. Chestionarul utilizat pentru intervievarea unor cazuri din Romania și Italia este disponibil în limba engleză de la ECDC, la cerere.
În cazul în care sunt identificate cazuri noi, acestea se raportează în sistemul de informaţii pentru inteligență epidemică pentru alimente şi boli care pot fi contactate din apa contaminată (EPIS-FWD). În astfel de situaţii, autorităţile de sănătate publică ar putea considera, de asemenea, un studiu analitic epidemiologic inclusiv prelevare de probe în incintele suspecte pentru a identifica locația focarului de infecție din multiplele țări.
Întreaga secționare a genomului (WGS) pe izolatele detectate până acum ar trebui efectuată pentru a furniza informaţii mai detaliate despre posibile legături între cazuri.
Investigarea dimensiunii europene a acestui focar de toxiinfecție alimentară transfrontalieră a demonstrat valoarea adăugată a colaborării dintre autoritățile românești și italienești de sănătate publică și a siguranță produselor alimentare, precum și ECDC și EFSA pentru a permite evaluarea adecvată a riscului și reacția la acest risc.