Antibioticele alarmează lumea

Consumul excesiv de antibiotice a ajuns să îngrijoreze comunitarea europeană, din cauza efectelor asupra populației, ca urmare a dezvoltării rezistenței virusurilor la aceste medicamente. România se situează pe primele locuri la consumul de antibiotice umane în UE, dar păstrează o distanță considerabilă în ceea ce privește antibioticele de uz veterinar. De altfel, împotriva țării noastre este deschisă o procedură de infringement ce are în atenție și libertatea de a comercializa antibioticele.

„Analizele statistice ne arată că doar la nivelul UE consecinţele constau în peste patru milioane de pacienţi cu infecţii nosocomiale, peste 25.000 care mor anual şi pierderi financiare de peste 1,5 milioane de euro.
De asemenea, 60-70% dintre persoanele sănătoase sunt purtătoare de bacterii rezistente. Estimările arată că, până în anul 2050, fără a se implementa acţiuni concrete referitoare la rezistenţa antimicrobiană, la nivel global se vor genera un număr de zece milioane de decese premature, iar rezistenţa antimicrobiană ar putea impune un cost substanţial economiei mondiale”, a declarat, marţi, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş Cheţan, la seminarul comun româno-olandez pe tema rezistenţei antimicrobiene „Luptăm Împreună”, informează Agerpres.

Deşi în ultimii patru ani România s-a poziţionat printre primele cinci state din UE în privinţa consumului total de antibiotice pentru uz uman, în privinţa vânzărilor de antibiotice de uz veterinar statisticile disponibile arată că acestea sunt în scădere, iar strategiile propuse sunt orientate tocmai în această direcţie de reducere a consumului de antibiotice.

Acțiuni concertate

Ambasadorul Olandei în România, Stella Ronner-Grubacic, susţine că în lipsa unei armonizări între statele Uniunii Europene şi a unor acţiuni imediate împotriva rezistenţei antimicrobiene se va ajunge în situaţia în care infecţiile obişnuite ar putea să provoace victime.
„S-a spus recent că România consumă cele mai multe antibiotice din Europa, ca urmare a unor mecanisme slabe de control în ceea ce priveşte utilizarea antibioticelor în spitale. Acest lucru ilustrează clar că, fără armonizare şi fără acţiuni imediate în statele UE, se va putea ajunge într-o eră post-antibiotice în care infecţiile obişnuite ar putea să provoace victime. După părerea noastră, acum este momentul să acţionăm”, a precizat ambasadorul Olandei.

În opinia acesteia, România şi Olanda cooperează de mulţi ani în domeniul agriculturii şi siguranţei alimentare, iar seminarul organizat marţi de ANSVSA pe tema rezistenţei antimicrobiene este „o alegere foarte bună”.

Zootehnie „curată”

România se clasează sub media europeană în ceea ce priveşte consumul de antibiotice la animale, iar tendinţa este în scădere, a declarat, marţi, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVR), Viorel Andronie.

„Din datele statistice pe care le avem în momentul de faţă, consumul de antibiotice de uz veterinar în România a scăzut, nu într-un procent extraordinar de mare, dar este vizibilă scăderea, dar important este trendul pe care se află România, în sensul că se află sub media europeană în ceea ce priveşte consumul de antibiotice la animale. Dacă media europeană este undeva la 100 mg/PCU, în România media este de 39 de miligrame. Dacă ne uităm pe cifre comparative în Uniunea Europeană, România este undeva între ţările nordice şi ţările vest europene, care au început încă din 2011 să aplice un program de reducere a consumului de antibiotice la animale. Prin urmare, cifrele nu sunt alarmante pentru România din punct de vedere al consumului de antibiotice la animale”, a precizat Viorel Andronie.
În opinia acestuia, România ar trebui să procedeze însă la reducerea sau chiar la restricţia în totalitate a antibioticelor critice pentru sănătatea umană.

Întrebat despre antibioticele cumpărate „la negru”şi care practic nu sunt prinse în aceste statistici oarecum pozitive, Andronie susţine că marii fermieri cumpără doar cu formulare fiscale, în timp ce micii fermieri nu au posibilităţi financiare să cumpere astfel de antibiotice.
Pe de altă parte, situaţia nu este la fel de „roz” în cazul consumului de antibiotice pentru uz uman, şi cu toate acestea, potrivit şefului CNVR, România se axează mai mult pe medicina veterinară a cărui aport la rezistenţa antimicrobiană este aproape nesemnificativă.

Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România a dat asigurări că orice produs de origine animală cumpărat din comerţul autorizat este unul fără antibiotice. Nu în ultimul rând, Andronie a menţionat că în opinia sa orice antibiotic, fie că este pentru uz uman sau pentru uz veterinar ar trebui eliberat doar pe baza de prescripţie.

Ambasada Olandei la Bucureşti, în colaborare cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, a organizat, marţi, seminarul româno-olandez privind rezistenţa antimicrobiană. Seminarul se doreşte a fi o platformă de dezbatere şi schimb de experienţă între specialiştii din cele două ţări privind cooperarea dintre autorităţi, medici veterinari şi fermieri pentru promovarea şi aplicarea utilizării prudente a antimicrobienelor în medicina veterinară.