Dinamica creşterii unui căţelus pe parcursul primului an de viaţă
(23.04.2012) La câini, faza de creştere este caracterizată prin mai multe schimbări semnificative pe parcursul unui interval de timp relativ scurt, în comparaţie cu alte animale sau om.
În special, acest lucru se întâmplă la puii de rase mari, în care creşterea în lungime poate fi uimitoare. Căţeii ar ajunge la dimensiunea lor finală între 16 şi 18 luni.
Putem identifica patru faze fundamentale în viaţa unui căţeluş, de la naşterea sa, până la vârsta de adult:
- Naşterea, o perioadă care include primele ore foarte importante ale animalului;
- Alăptarea, care reprezintă o trecere de la hrănirea intra-uterină şi până la hrănirea după naştere. În timpul acestei faze, care durează de la naştere până la primele 4-7 săptămâni, influenţa hranei asimilate de către o mamă gestantă şi o mamă care alăptează este foarte importantă;
- Înţărcarea care constă în lapte şi hrană solida. Un rezultat corect de înţărcare și o funcţie digestivă corectă contribuie la dezvoltarea atât a oaselor, dar şi a sistemului imunitar;
- Perioada de post-înţărcare merge de la 2 la 12-14 luni, în funcţie de dimensiuni.
Alimentația corectă în această perioadă este fundamentală pentru dezvoltarea somatică și a scheletului. Acest lucru este deosebit de important la subiecţii de mari dimensiuni și gigant, deoarece reprezintă factorul non genetic principal, influențând dezvoltarea scheletului (Debraekeleer et al., 2000).
Este esenţială satisfacerea cerinţelor nutriţionale la câini în timpul acestor faze, în scopul de a garanta cea mai buna dezvoltare, precum şi realizarea unei dimensiuni corecte la un adult.
Partea Exprimentală - Metode și Materiale
Animale
Acest test a fost efectuat la o fermă unde se crește Ciobanescul German, în mediul rural din Napoli. Când sarcinile au fost depistate prin palpare în cea de-a 25-a zi, 3 femele gestante au fot selectate. După naștere au fost selectați 18 pui (9 masculi și 9 femele), în funcţie de sex şi de greutatea la nastere. Scopul acestui test a fost de a compara două tipuri de mâncare uscată comerciala pentru a satisface cerintele nutriționale ale câinilor în creștere, de la înțărcare și până la vârsta de 12 luni.
La vârsta de 21 de zile, puii au fost egal împărțiți în două grupuri. Din a 28-a zi de la naștere, fiecare mamă a fost pusă într-o cutie de 6 metri pătraţi, în întregime împrejmuită cu o plasă zincată metalic de 2.20 de metri de înălţime.
Din săptămâna treia, numărul de ore în care puii au fost separaţi de mamele lor a crescut. La săptămâna 5, cățeii au fost separați complet.
În acest scop, puii au fost împărţiti în două grupe şi pusi în cutii mai mici. Hrănirea puilor s-a facut de trei ori pe zi.
Cățeii au fost vaccinati, în conformitate cu normele de la ferma de creştere, după cum urmează:
Varsta | Vaccin | |
28 gg | căţel (gastroenterita, bolii) | |
60 gg | gastroenterită | |
75 gg | trivalent (rapciuga, hepatita, leptospiroza) | |
90 gg | gastroenterită | |
105gg | trivalent (rapciuga, hepatita, leptospiroza |
Mancarea
Mamele au fost hrănite înca din timpul sarcinii cu o dietă comercială completă, cea utilizată în mod normal la ferma de creștere. Cerinţele lor energetice zilnice (kcal din metabolizabilă energy_ME) au fost calculate ca fiind recomandate de către cercetatori ai Consiliului Național de Cercetare (2006), folosind formula (130 kg * pv0.75). Nevoia de întreţinere a fost apoi înmulţită cu 1,1, 1.2 şi 1.3, de la a treia și pâna la ultima săptămână de sarcină. Apoi, în funcţie de densitatea energetică a produsului alimentar, doza zilnică a fost calculată şi împărţită în două mese administrate la fiecare 12 ore. În schimb, femelele au avut acces liber la apă, care a fost schimbata de trei ori pe zi.
Alegerea dietelor a fost facuta datorită caracteristicilor chimico-nutriţionale adecvate pentru etapa de dezvoltare, comune fermelor de creștere în Campania (Italia de Sud).
Cerinţele individuale pentru ambele grupuri au fost calculate folosind următoarea formulă (NRC., 2006):
FEM = [30 * kg0.75 * 3.4 * (e (-0.87p) - 0,1)]
Unde FEM este energia zilnică necesară pentru întreținere exprimată în kcal, e este logaritmul în baza naturală ≈ 2718 şi p diferenţa dintre greutatea prezentă şi greutatea estimată ca adult. Odată ce s-au stabilit cerinţele individuale, raportul de zi cu zi a fost calculat și a fost reajustat la fiecare săptămână de creștere.
Controale
De la naştere şi pâna la prima săptămână de viață, puii au fost ţinuti sub observaţie, în scopul de a garanta accesul fiecăruia la sânii mamei lor. În plus, greutatea şi temperatura rectală au fost verificate în fiecare zi la ora 10:00 am. Ulterior, controlul greutăţii a fost efectuat săptămânal în primul an de viață. Ingestia zilnică de alimente a fost înregistrată cantarind refuzul la fiecare masa. Studiul asupra cresterii dinamicii la câini a fost realizat pornind de la calculul ratelor de creştere individuale, în loc să se utilizeze greutatea reală, această procedură permițând să se ajungă la rezultate mai extinse. Acesta permite, de asemenea, reducerea de greşeli aleatorii privind calculul greutăţii, care duce adesea la o variabilitate semnificativă a rezultatelor legate de greutate (Pilla, 1991). În scopul de a evidenţia orice posibila condiţie displazică, toți cățelusii au suferit raze X, de la vârsta de şase luni şi până la un an.
Probele şi determinări
Probele periodice ale tuturor dietelelor au fost luate şi analizate pentru compoziţia chimică în conformitate cu AOAC 2006, (Comisia responsabila de evaluarea hranei pentru animale).
Ratele de creştere individuale au fost calculate urmărind PROC REG de SAS (2000). Datele au fost analizate de către PROC GLM de SAS (2000).
Rezultate şi discuţii
În tabelele 1 şi 2 sunt raportate ingredientele şi respectiv valorile medii ale compoziţiei chimice a hranei utilizate pentru înţărcare. În analiza din tabelul 1, se pot vedea ingredientele celor doua tipuri de hrana, ele fiind diferite.
Hrana 1 indică faptul că în produsul alimentar este prezent în principal orezul (cereal), în timp ce în hrana 2, produsul principal este carnea (carne de pui deshidratată). De asemenea, este important să se evidenţieze faptul că ambele tipuri de hrană au fost completate cu ingrediente funcționale. În primul rând, fructo-oligozaharide şi oligozaharide Manan sunt prezente.
Al doilea tip conţinut este inulina. În ambele cazuri, acest lucru implică un complex de carbohidrati capabil să promoveze dezvoltarea florei microbiene intestinale. Acest lucru este deosebit de recomandabil în faze critice, cum ar fi înţărcarea, când flora microbiană şi tractul digestiv nu sunt încă dezvoltate.
Tabelul 1 - Ingrediente Dieta
Orez, carne de pui deshidratată, izolat proteine vegetale, grăsimi animale, proteine din ficat de pui, săruri minerale, fibre vegetale, pulpă de sfeclă, ulei de peste, praf de ouă, ulei de soia, fructo oligozaharide, L-lizina, polifosfat de sodiu, drojdie hidrolizata (sursă de Manan-oligozaharide), taurină, DL-metionină, tegument şi boabe de psyllium, fructe de mare hidrolizate (sursa de glucozamina), cartilaj hidrolizat (sursa de chondroition), extract de flori de Tagete (sursa de luteina).
Carne de pui deshidratată, orez, porumb, grăsime animală, ouă intregi deshidratate, gluten, porumb, pulpă uscată de sfeclă roşie, seminţe de in, ulei de peşte, ulei vegetal de inulină, clorură de potasiu, carbonat de calciu, drojdie de bere uscată, pe bază de hidrogen fosfat de calciu, clorură de sodiu, DL-metionină, L-lizina, glucozamina, condroitina sulfat, oxid de zinc, sulfat de zinc, oxid de cupru, sulfat de fier, carbonat feros, sulfat de mangan, iodura de calciu, carbonat de cobalt, selenit de sodiu, beta-caroten, vitamina (Colin clorură, vitamina A vitamina D3, vitamina E vitamina C, vitamina PP, d-acid pantotenic, vitamina B2, vitamina B1. vitamina K3, vitamina H)
Tabelul 2 - compoziţia chimică şi valoarea nutriţională a alimentelor pentru înţărcare
În plus, rasa Ciobanesc german a fost întotdeauna considerată deosebit de delicată la nivel gastrointestinal, ca urmare a deficitului de microorganisme (în germană şi Zentek, 2006).
Ambele tipuri de hrană prezintă caracteristici chimico-nutriţionale potrivite pentru creştere, fiind și deosebit de palatabile. De fapt, cu excepţia unor cazuri sporadice, resturile au fost aproape absente din prima zi de administrare.
Cu referire la studiul privind dinamica creșterii, funcţia pătrată a arătat o mai bună adaptare la date experimentale decât funcţia allometrică. Ecuaţiile obţinute au evidenţiat coeficienţii de determinare, niciodată sub 0.9851. Prin urmare, studiul efectuat asupra greutății fiecărui cățeluș a fost ajustat la următoarea funcţie:
Y = a + bx + cX ²
În cazul în care Y = greutatea în viu (kg); X = vârsta (die)
De la ratele de creştere pentru fiecare subiect s-au calculat următoarele date: greutatea estimată de la 1, 7, 21 şi 28 zile si în lunile 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, şi 12. Pornind de la datele menţionate mai sus, creştere în greutate s-a calculat (IP, g / die) la intervale de 1 / 7; 1 / 21; 1 / 28; I / III; III / VI; 1/12lea; 28/12lea; şi indicele de alimentare de conversie (g dm / g dwg) în perioadele 21/28; 1/3lea, 2/6; 6/12lea 28/12lea.
Greutățile estimate sunt raportate în tabelul 3, iar figura 1 prezintă tendinţele ratei medii de creştere înregistrate la subiecţii celor două grupuri.
Tabelul 3 - greutate medie estimată (kg)
Grafic 1 - Ratele medii de creştere în cele două grupuri.
Nu există diferențe semnificative, chiar dacă fazele de creştere mai lentă au alternat etapelor de recuperare. Acest lucru este demonstrat în mod clar în diagramă: până în luna a treia de viață, puii din ambele grupuri au arătat greutăți care aproape se suprapun, în timp ce în următoarele luni, până la vârsta de 10 luni, puii aparţinând grupului 2 au arătat greutăți mai mici comparativ cu pui aparţinând Grupului 1.
Grupa 2 a arătat o creştere compensatorie în ultimele două luni ale studiului. Acest lucru a permis animalelor hrănite cu dieta 2 să ajungă la o greutate medie la vârsta de 1 an, superioară animalelor din grupa 1. Este important să se precizeze că, la vârsta de 1 an, toţi subiecţii au ajuns la greutati apropiate de 90% din greutatea lor ca adulţi, aşa cum este indicat de standardul rasei pentru ambele sexe.
Mai precis, subiecţii de sex masculin au ajuns la o greutate medie de 32.9 kg, egal cu 94.15% din greutatea medie ca adult, în timp ce subiecţii de sex feminin au cântărit în medie, 25.5 kg la vârsta de 1 an, egală cu 94,4% din greutatea lor ca adulţi.
Tabelul 4 prezintă valorile medii de creştere în greutate înregistrate în diferite perioade.
În perioada de alăptare, în ambele grupuri, puii nu au ajuns la o creştere în greutate considerată optima pentru rasa lor (de la Lewis de la al. 1993); în cazul Ciobanescului german, greutatea ar trebui să fie egală cu 93 g/die, probabil, din cauza slabei concentrații energetice din lapte, ceea ce se și observă într-un studiu anterior la acceași fermă (Cutrignelli et al., 2006), comparativ literaturii de specialitate.
Nu au apărut diferente semnificative în timpul înţărcarii.
Pornind de la perioada de 0-7 până în luna a 6-a de viață, puii din Grupul 1 nu a obţinut o creştere în greutate mai mare în comparaţie cu cea din grupa 2, chiar dacă diferenţele au fost semnificative (p> 0,05) doar în perioada 21-28. Dimpotrivă, Grupa 2 a înregistrat o creştere în greutate mai mare în luna 6-7. Astfel de cresteri au permis subiecţilor din acest grup 2 să depășească greutatea celor din grupa 1, la sfârşitul testului.
Tabelul 5 - indicii de conversie a hranei (g SU / g DWG)
Comparând rezultatele obţinute în acest test cu cele obţinute de Cutrignelli (2006), pui aparţinând celor două grupuri au realizat în primele 3 luni de viață, creșteri în greutate care se suprapun celor realizate de către cățeluși hrăniti cu hrana premium 2. Cu toate acestea, câştigurile în greutate au fost semnificativ mai mici comparativ cu cele realizate de pui hrăniti cu o hrană mai ieftină și o dietă premium.
Mai mult decât atât, rasa Ciobanesc German, care este predispusa la probleme osoase și de articulaţii, cum ar fi displazia de șold, este de preferat să aibă o creştere lentă şi armonioasă, în scopul de a preveni alterarea dezvoltării scheletului, asa cum este indicat de către Kealy (1992).
De asemenea, este deosebit de interesantă comparaţia între grupurile cu referire la indexurile de conversie a hranei (tabelul 5).
Grupa 2, care, în timpul primelor şase luni au înregistrat greutăți inferioare şi prezintă ulterior creşteri utilizand cantități de mâncare uscată semnificativ mai mici comparativ cu Grupa 1 (P <0,01 şi P <0,05, respectiv în perioada a 6 a-7a şi 28 12).
În timpul fazei de hranire solide, puii au primit dieta 2 consumând aproximativ 160g de hrană uscată, mai puţin pentru fiecare gram de crestere în greutate, comparativ cu cei hrăniți cu dieta 1. Chiar şi fără o analiză precisă a costurilor, avantajul economic care rezultă din aceste date este clar.
Din analiza rezultatelor descrise până în prezent, dieta 2 pare a fi mai adecvată pentru a garanta o creştere normală în fazele iniţiale după perioada de înţărcare şi, în consecinţă, o dezvoltare mai bună a scheletului.
Datele parţiale publicării: Romano R., Solimene, Marono S, Cutrignelli MI (2006) Chimie-Nutritionala Caracteristicile hranei pentru înțărcarea puilor de dimensiun mari și medii. Pornind de la og 12 ştiinţific Facultatea de Medicină şi Chirurgie, Agricultura, Ştiinţă MM.FF.NN., Ştiinţe Biotehnologice 385.
FARMINA VET LIFE GROWTH
Tulburări de creştere, deficienţe, susţinerea sistemului imunitar.
Farmina Vet Life Growth este o hrană completă dietetică pentru recuperarea nutriţională a puilor cu tulburări de creştere şi deficienţele şi pentru susţinerea sistemului imunitar.
Mod de acţiune
Sursa de proteine cu valoare biologică ridicată contribuie la recuperarea câinilor în creştere afectaţi de diverse boli. Conţinutul ridicat de proteine de înaltă calitate asigură un aport adecvat de energie indispensabil pentru eliminarea tulburărilor alimentare. Tehnologia de ambalare în vid asigură eficacitatea sulfatului de condroitină, glucozaminei şi EPA / DHA, care împiedică şi / sau contribuie la rezolvarea problemelor osoase şi la susţinerea funcţiei trofice a cartilagiilor garantând prin urmare o dezvoltare corectă scheletică şi musculară a căţeluşului.
Modalităţi de tratament
Se recomandă avizul unui medic veterinar înainte de utilizare şi înainte de prelungirea perioadei de utilizare. Durata recomandată de utilizare: până la remisia simptomelor. Administraţi cantitatea zilnică în conformitate cu graficul anexat. Cantitatea zilnică se poate modifica în funcţie de rasă, de mediul înconjurător, de exerciţiul fizic, de dispoziţie şi de gravitatea bolii. Doza poate fi împărţită în 2 mese pe zi sau mai multe.
Ingrediente
Carne de pui deshidratată, orez, grăsimi animale, ouă întregi deshidratate, ovăz, pulpă de sfeclă roşie uscată, seminţe de in, proteine animale hidrolizate, ulei de peşte, ulei vegetal, fibre de mazăre, inulină (0,6%), clorură de potasiu, carbonat de calciu, drojdie de bere uscată, clorură de sodiu, hidrogen fosfat de calciu, glucozamină (0,025%), sulfat de condroitină (0,025%).
Suplimente per kg
Aditivi nutriţionali: Vitamina A 15000 IU; Vitamina D3 900 IU; Vitamina E (Alfa-tocoferol 91 %) 600mg; Vitamina C 150mg; Vitamina PP 38mg; D-acid pantotenic 15mg; Vitamina B2 7,5mg; Vitamina B6 6mg; Vitamina B1 4,5mg; Vitamina K3 (M.S.B. 53%) 1,5mg; Vitamina H 0,4mg; Acid Folic 0,45mg; Vitamina B12 0,06mg; clorură de colină 3000 mg; beta-caroten 1,5mg; oxid de zinc 145mg; sulfat de zinc monohidrat 160mg; sulfat de mangan monohidrat 188mg; sulfat de fier monohidrat 44mg; carbonat de fier 60mg; sulfat de cupru pentahidrat 48mg; Iodat de calciu anhidru 2mg; carbonat de cobalt bazic monohidrat 13mg; selenit de sodiu 15mg; DL-Metionină 2200mg; L-Lizină HCI 1500mg; Taurină 1000mg; L-Carnitină 300mg. Aditivi tehnologici: antioxidanţi.
Referinte
AOAC, 2006. Official Methods of Analysis. Association of Official Analytical
Cutrignelli M.I., DUrso S., Solimene R., Romano R., Moniello G, Piccolo G. (2006) Influence of feeding programme on growth dynamics of German shepherd puppies until 3 months of age, Proceeding of 10th Congress of the European society of veterinary and comparative nutrition. 76.
Debraekeleer Jacques, Gross Kathyl, Zicker Steven C. (2000). In Hand MS, Thatcher CD, Remillard RL, Roudebush P Small Animal Clinical Nutrition 4th Edition, Mark Morris Institute, pp 241-250 .
Decreto legislativo n. 360 del 17 agosto 1999 (1999)Attuazione delle direttive 96/24/CE, 96/25/ CE, 98/67/CE e 98/87/CE, nonché dellarticolo 19 della direttiva 95/69/CE, relative alla circolazione di materie prime per mangimi G.U. n. 246 del 19 ottobre.
German A and Zentek J (2006) The most common digestive dieses: the role of nutrition. In Enciclopedia of canine clinical nutrition. Diffo Print Italia
Kealy RD, Olsson SE, Monti KL, et al. (1992). Effects of limited food consumption on the incidence of hip dysplasia in growing dogs. Journal of the AmericanVeterinary Medical Association, 201: 857-863.
Laflamme DP, Kealy Rd, Schmidt DA Estimation of body fat by body condition score J. Vet. Int. Med. 1994; 8: 154.
National Reseach Council Nutrient Requirements of Dogs and Cats 2006 The National Accademies Press National Research Council (1985) Nutrient requirement of dogs. Washington, DC: national Accademy Press.
Pilla A.M., (1991) New criteria for assessing performance of breading cattle.1 Theretical formulation. Zootecnia e Nutrizione Animale, 17, 7-12.
SAS (2000). Usars Guide Statistics: Statistic SAS Institute Inc, Carry, Nc, USA. 13
Cercetarea Farmina Vet
Grupul de Cercetare Farmina Vet (FVR) cu nutrienţii dietetici demonstraţi ştiintific (Formula Vet Life), urmareste sa sprijine medicul veterinar in managementul unor patologii frecvente care apar la animalele de companie. De asemenea, intenţionează să ofere soluţii viabile la problemele de alimentatie şi de consultanţă ştiinţifică prin cooperarea ins. Zootehnic şi a Departamentului de Control Alimentar al Facultăţii de Medicină Veterinară de la Universitatea din Napoli Federico II (Reprezentant ştiinţific Prof. Monica Isabella Cutrignelli).
Cercetare FARMINA Vet integreaza productia sa prin studierea inovaţiilor tehnologice şi prin îmbunătăţirea a noi produse prin procese de fabricaţie destinate să ţină pasul cu provocările viitoare. Calitatea înaltă a produselor sale contribuie la bunăstarea şi sănătatea animalelor noastre.
Membrii de Cercetare Vet FARMINA sunt Dr. Massimo Casaburi (medic veterinar), responsabil de sector; Dr. Giuseppe Barba (medic veterinar), consultant on-line pentru FarminaChannel; Dr. Sergio Bianchi (expert agronom în Zootehnie), responsabil pentru laboratorului de analize şi formule; Dr. Valentina Minchiotti (medic veterinar), responsabil pentru studiile clinice.