Giardioza
(26.10.2012) Este o parazitozoonoză digestivă produsă de specii ale genului Giardia.
Giardia spp. face parte din clasa Zoomastigophorasida, familia Diplomonadidae. Speciile acestui parazit sunt încă imperfect distinse unele de altele. Pe baza morfologiei, sunt recunoscute actualmente
3 grupe de specii:
- Giardia intestinalis (parazit la mamifere, păsări, reptile),
- Giardia agilis (parazit la batracieni),
- Giardia muris (parazit la rozătoare, păsări, reptile).
Giardia prezintă o formă vegetativă (trofozoit) şi o formă chistică (chisturi).
Forma trofozoiţilor este piriformă până la eliptică, având corpul simetric bilateral cu dimensiuni cuprinse între 12-15 x 5-9μm. Partea dorsală este convexă, iar pe partea ventrală se găseşte discul adeziv ventral care acţionează ca o ventuză şi cu ajutorul căruia parazitul se fixează de mucoasa intestinului subţire. Posedă 2 nuclei anteriori cu contur ovalar şi 8 flageli grupaţi în 4 perechi care asigură mobilitatea parazitului.
Forma chisturilor este ovoidă, cu dimensiuni cuprinse între 8-12 x 7-10μm şi posedă 4 nuclei.
Reproducerea trofozoiţilor are loc prin bipartiţie longitudinală.
Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele infestate, atât de cele care dezvoltă semne clinice de boală, cât şi de cele fără semne clinice sau purtătoare. Rezistenţa chisturilor este mare în mediul umed, rezistând 3 luni la 18°C.
Receptivitatea variază în funcţie de specie, fiind receptivi omul, câinii, pisicile, bovinele, ovinele, caprinele, porcuşorii de guineea, chinchilla. În cadrul specie, receptivitatea este mai mare la tineret şi, de asemenea, este influenţată de evoluţia altor boli.
Contaminarea are loc pe cale orală prin ingerarea chisturilor de Giardia. Aceasta se poate realiza:
- prin consumul apei nefiltrate în care se găsesc chisturile acestui parazit (apa din bălţi, puţuri, fântâni);
- prin consumul hranei (în special fructe şi legume nespălate);
- prin contact direct de la subiect la subiect.
Patogeneza se datorează multiplicării masive şi densităţii mari a paraziţilor, care "învelesc" zone întinse din mucoasa intestinală. Prin mobilitatea lor şi produşii de metabolism (enzime, toxine) determină inflamaţii şi iritaţii ale mucoasei intestinale, cu maldigestie şi malabsorbţie, staza şi dischinezie biliară, reacţii alergice, dar şi imunodepresie.
Semnele clinice sunt reprezentate de diaree acută sau cronică, care uneori poate fi sanguinolentă, deshidratare, inapetenţă, pierderi în greutate, letargie, stagnarea creşterii şi chiar mortalitate.
Diagnosticul Giardiei se poate realiza prin examen coproparazitologic unde se pun în evidenţă chisturile de Giardia, dar şi prin metoda ELISA detectându-se Ag-ii solubili de Giardia.
Laboratorul pentru analize medicale veterinare Synevovet efectuează examenul coproparazitologic printr-o nouă tehnică de lucru, îmbunătăţită, care reprezintă, dacă putem să spunem aşa, o combinaţie între metoda flotaţiei cu soluţie salină suprasaturată şi metoda examenului microscopic direct.
Această metodă are o acurateţe ridicată şi pune în evidenţă atât trofozoiţii cât şi chisturile de Giardia. În general pentru examenul coproparazitologic este recomandat să fie aduse 3 probe de fecale consecutive, deoarece eliminarea chisturilor din tractul intestinal este intermitentă.
Laboratorul Synevovet vă pune la dispoziţie ca metoda de diagnostic atât examenul coproparazitologic, cât şi metoda ELISA (Giardia-Ag). Ambele metode sunt efectuate din proba de fecale.
Tratamentul Giardiei se poate realiza cu ajutorul substanţelor antihelmintice precum albendazol, fenbendazol şi al substanţelor medicamentoase nitromidazolice (metronidazol, tinidazol). Medicaţia specifică este asociată cu regim dietetic şi tratament de susţinere, îndeosebi rehidratante.
Dr. Klimentie Dzamtoski
Laborator SYNEVOVET
Str. Industriilor, Nr. 25, comuna Chiajna, judetul Ilfov, cod postal 077040
Tel: 021 315 19 10
Fax: 021 315 19 93
E-mail: [email protected]
