Bacillus cereus este capabilă să reziste la anumite terapii cu antibiotice

(21.01.2016) Patogenul bacteriei Bacillus cereus cauzează vomă și diaree, infecții sistemice și locale precum  și infecții oculare și sepsis. O echipă de la Vetmeduni Viena au reportat pentru prima dată, că Bacillus cereus, prin contact cu anumite antibiotice, poate trece într-o stare latentă.

Bacteria formează ulterior variante de colonii mici (SCVs – Small Colony Variants) care sunt greu de diagnosticat și aproape imposibil de tratat cu anumite antibiotice. Acest mecanism nou descoperit poate oferi o explicație alternativă pentru rezistența la antibiotice. Rezultatele au fost publicate în jurnalul mBio.

Până acum s-a considerat că bacteria Bacillus cereus se formează exclusiv prin endospori. Ca răspuns la condițiile aspre, bacteria formează endospori protectivi permițându-le să rămână în stare latentă pentru perioade extinse. Când condițiile sunt mai favorabile, endosporii se reactivează ca să devină pe deplin o bacterie funcțională.


Microfotografie în lumină a Bacillus cereus într-o variantă de colonie mică. (Fotografie: Markus Kranzler/Vetmeduni Viena)
Elrike Frenzel, Markus Kranzler și Monika Ehling-Schilz de la Institutul de Microbiologie de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, au demonstrat acum că pentru prima dată că Bacillus cereus are un stil de viață alternativ sub formă de așa numitele variante de colonii mici (SCVs). La Bacillus cereus aceste variante de colonii mici se formează ca răspuns la expunerea la antibiotice aminoglicozidice. Variantele de colonii mici cresc mai lent decât forma originală de Bacillus cereus.Ele au un metabolism alterat și sunt rezistente la antibioticele care au declanșat această stare, și anume aminoglicozidele.

“Bacteria se protejează împotriva efectelor nocive ale antibioticelor prin formarea acestor variante de colonii mici. Dar Bacillus cereus este de obicei tratată exact cu acele antibiotice care induc starea latentă. Dacă un antibiotic declanșează formarea de SCVs, de asemenea apare și rezistența,” explică  autorul Frenzel.

Regândirea terapiei și a diagnosticului

Mecanismul descoperit de Frenzel, Kranzler si Ehling-Schulz este de o importanță enormă în practica clinică. Metodele de diagnosticare tradiționale se bazează pe identificarea de caracteristici metabolice ale Bacillus cereus. Totuși aceste teste nu vor detecta SCVS, deoarece au un metabolism lent, schimbat. Acest lucru poate duce la tratamente cu antibiotice incorecte sau chiar diagnostice greșite. Autorul de studiu, Frenzel, vede diagnosticarea moleculară de bază ca singura modalitate de a diagnostica această formă de Bacillus cereus.

Tratarea infecțiilor cu Bacillus cereus folosind doar antibiotice aminoglicozide, pot suporta riscul unei infecții prelungite. SCVs cresc mult mai incet, dar produc toxine care sunt dăunătoare pentru organism. “În acest caz, o terapie combinată cu alte grupe de antibiotice este recomandată,” ne îndeamnă Frenzel.

Noul mecanism molecular de formare a SCVs

O specie de bacterii care a fost cunoscută ani de zile drept agent patogen multirezistent și care prezintă un risc, punând viața în pericol în special a persoanelor imunocompromise, este Staphylococcus aureus. Aceste bacterii formează de asemenea, SCVs, dar spre deosebire de Bacillus cereus, sunt capabile de a reveni la starea inițială. Pentru Bacillus cereus, adaptarea la o variantă de colonie mică pare să fie definitivă. “Credem că formarea de SCVs în Bacillus cereus funcționează diferit față de Staphylococcus aureus,” spune autorul studiului Ehling-Schulz.

Nișă de mediu pentru a face față stresului

“Capacitatea de a forma SCVs are un efect asupra mediului bacteriei,” crede Frenzel. “Acest stil de viață alternativ permite bacteriei să evite amenințarea factorilor de stres, precum expunerea la antibiotice. Bacillus cereus trăiește în sol, și alte microorganisme din sol produc antibiotice. Aici, de asemenea, formarea de SCVs ar fi un avantaj pentru bacterii.”

MAI MULTE ŞTIRI

Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.
Citește mai mult

Lupii conduc, câinii urmează – ambele specii cooperează cu oamenii

Un studiu recent realizat de cercetători de comportament din Vetmeduni Viena, arată totuși că lupii  și câinii lucrează la fel de bine cu oamenii, deși în moduri diferite. Frații presupuși inegali sunt astfel mult mai asemănători decât se presupune adesea.
Citește mai mult

ARDIV

Workshop-uri homeopatie veterinara la Cluj-Napoca si Iasi

ARDIV, în colaborare cu FMV Iaşi şi FMV Cluj-Napoca, organizează la Cluj în perioada 24, 25, 26 mai 2019 si la Iaşi în perioada 31 mai, 01 şi 02 iunie 2019 workshopul de homeopatie veterinară, la care sunt așteptați să participe atât medici veterinari practicieni cât și studenți din anii terminali.
Citește mai mult

Soparle_desert

Șopârlele iubesc deșertul, iar șerpii preferă să trăiască în inima pădurilor tropicale

Cu cât mediul este mai aspru, cu atât scade rivalitatea între specii. Aceasta este principala concluzie publicată în Nature Communications, de către o echipă de biologi din Germania și Spania. Cercetătorii au analizat peste 900 de specii de șopârle și șerpi din Africa.
Citește mai mult

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult


Revista

13.11.

Companii

Internaţional

Literatură