Bacillus cereus este capabilă să reziste la anumite terapii cu antibiotice
(21.01.2016) Patogenul bacteriei Bacillus cereus cauzează vomă și diaree, infecții sistemice și locale precum și infecții oculare și sepsis. O echipă de la Vetmeduni Viena au reportat pentru prima dată, că Bacillus cereus, prin contact cu anumite antibiotice, poate trece într-o stare latentă.
Bacteria formează ulterior variante de colonii mici (SCVs – Small Colony Variants) care sunt greu de diagnosticat și aproape imposibil de tratat cu anumite antibiotice. Acest mecanism nou descoperit poate oferi o explicație alternativă pentru rezistența la antibiotice. Rezultatele au fost publicate în jurnalul mBio.
Până acum s-a considerat că bacteria Bacillus cereus se formează exclusiv prin endospori. Ca răspuns la condițiile aspre, bacteria formează endospori protectivi permițându-le să rămână în stare latentă pentru perioade extinse. Când condițiile sunt mai favorabile, endosporii se reactivează ca să devină pe deplin o bacterie funcțională.
Microfotografie în lumină a Bacillus cereus într-o variantă de colonie mică. (Fotografie: Markus Kranzler/Vetmeduni Viena)
Elrike Frenzel, Markus Kranzler și Monika Ehling-Schilz de la Institutul de Microbiologie de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, au demonstrat acum că pentru prima dată că Bacillus cereus are un stil de viață alternativ sub formă de așa numitele variante de colonii mici (SCVs). La Bacillus cereus aceste variante de colonii mici se formează ca răspuns la expunerea la antibiotice aminoglicozidice. Variantele de colonii mici cresc mai lent decât forma originală de Bacillus cereus.Ele au un metabolism alterat și sunt rezistente la antibioticele care au declanșat această stare, și anume aminoglicozidele.
“Bacteria se protejează împotriva efectelor nocive ale antibioticelor prin formarea acestor variante de colonii mici. Dar Bacillus cereus este de obicei tratată exact cu acele antibiotice care induc starea latentă. Dacă un antibiotic declanșează formarea de SCVs, de asemenea apare și rezistența,” explică autorul Frenzel.
Regândirea terapiei și a diagnosticului
Mecanismul descoperit de Frenzel, Kranzler si Ehling-Schulz este de o importanță enormă în practica clinică. Metodele de diagnosticare tradiționale se bazează pe identificarea de caracteristici metabolice ale Bacillus cereus. Totuși aceste teste nu vor detecta SCVS, deoarece au un metabolism lent, schimbat. Acest lucru poate duce la tratamente cu antibiotice incorecte sau chiar diagnostice greșite. Autorul de studiu, Frenzel, vede diagnosticarea moleculară de bază ca singura modalitate de a diagnostica această formă de Bacillus cereus.
Tratarea infecțiilor cu Bacillus cereus folosind doar antibiotice aminoglicozide, pot suporta riscul unei infecții prelungite. SCVs cresc mult mai incet, dar produc toxine care sunt dăunătoare pentru organism. “În acest caz, o terapie combinată cu alte grupe de antibiotice este recomandată,” ne îndeamnă Frenzel.
Noul mecanism molecular de formare a SCVs
O specie de bacterii care a fost cunoscută ani de zile drept agent patogen multirezistent și care prezintă un risc, punând viața în pericol în special a persoanelor imunocompromise, este Staphylococcus aureus. Aceste bacterii formează de asemenea, SCVs, dar spre deosebire de Bacillus cereus, sunt capabile de a reveni la starea inițială. Pentru Bacillus cereus, adaptarea la o variantă de colonie mică pare să fie definitivă. “Credem că formarea de SCVs în Bacillus cereus funcționează diferit față de Staphylococcus aureus,” spune autorul studiului Ehling-Schulz.
Nișă de mediu pentru a face față stresului
“Capacitatea de a forma SCVs are un efect asupra mediului bacteriei,” crede Frenzel. “Acest stil de viață alternativ permite bacteriei să evite amenințarea factorilor de stres, precum expunerea la antibiotice. Bacillus cereus trăiește în sol, și alte microorganisme din sol produc antibiotice. Aici, de asemenea, formarea de SCVs ar fi un avantaj pentru bacterii.”
