Date științifice: accesul liber la rezultatele activității de cercetare va stimula capacitatea de inovare a Europei

(17.07.2012) Comisia Europeană a prezentat unele măsuri pentru îmbunătățirea accesului la informațiile științifice produse în Europa.

Un acces mai extins și mai rapid la documente și date științifice va permite cercetătorilor și întreprinderilor să profite cu mai multă ușurință de rezultatele activității de cercetare finanțate din fonduri publice.

Acest lucru va stimula capacitatea de inovare a Europei și va oferi cetățenilor un acces mai rapid la avantajele oferite de descoperirile științifice, în timp ce Europa va beneficia de un randament sporit al investițiilor sale de 87 de miliarde de euro pe an în cercetare și dezvoltare.

Măsurile vin în completarea comunicării adoptate de Comisie privind realizarea Spațiului european de cercetare (SEC).

Ca primă etapă, în cadrul programului UE de finanțare a cercetării și dezvoltării pentru 2014-2020 „Orizont 2020”, Comisia va generaliza posibilitatea de a avea acces liber la publicațiile științifice.

Începând din 2014, toate articolele realizate cu finanțare prin programul Orizont 2020 vor trebui să fie făcute accesibile:

  • fie imediat, de către editor, care le va pune la dispoziție online (așa-numitul acces liber de tip „Gold”); costurile de publicare anticipate pot fi eligibile pentru rambursare de către Comisia Europeană, sau
  • fie de către cercetători, în cel mult șase luni după publicare (12 luni pentru articole în domeniul științelor sociale și umaniste), prin intermediul unor arhive cu acces liber (acces liber de tip „Green”).

Comisia recomandă, de asemenea, statelor membre să adopte o abordare similară cu privire la rezultatele activității de cercetare finanțate în cadrul programelor lor interne.

Obiectivul este ca, până în 2016, 60% din articolele de cercetare finanțate din fonduri publice europene să fie disponibile în regim de acces liber.

Comisia va începe totodată să ofere experimental acces liber la datele colectate în timpul activităților de cercetare finanțate din fonduri publice (de exemplu, rezultatele numerice ale unor experimente), luând în calcul preocupările legitime legate de interesele comerciale ale beneficiarului fondurilor sau de confidențialitate.

84% dintre respondenții care au participat la o consultare publică în 2011 au declarat că accesul la literatura științifică nu este optim.

Studiile arată că fără un acces rapid la literatura științifică actualizată, întreprinderile mici și mijlocii au nevoie de cu doi ani mai mult pentru a aduce pe piață produse inovatoare.

Un studiu finanțat de UE a arătat că, în prezent, doar 25% dintre cercetători își partajează datele în mod deschis.

Neelie Kroes, vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă cu agenda digitală, a declarat: „Contribuabilii nu ar trebui să plătească de două ori pentru cercetarea științifică, ei au nevoie de acces nestingherit la date brute. Dorim să facem progrese în ceea ce privește difuzarea și exploatarea rezultatelor științifice. Datele sunt petrolul viitorului.”

Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, a declarat: „Contribuabilii trebuie să primească mai mult pentru banii lor.

Accesul liber la documentele și datele științifice va accelera realizarea de progrese importante de către cercetătorii și întreprinderile noastre, stimulând cunoașterea și competitivitatea în Europa.”

Context

Accesul liber oferă cititorilor posibilitatea de a consulta pe internet rezultatele cercetării. Comisia a adoptat o comunicare care prezintă obiectivele strategice de acces liber pentru activitatea de cercetare finanțată de Comisie prin programul Orizont 2020.

Această comunicare este însoțită de o recomandare a Comisiei care stabilește un cadru strategic complet pentru îmbunătățirea accesului la informații științifice și pentru conservarea acestora.

Împreună, aceste două inițiative se înscriu în contextul mai larg al realizării Spațiului european de cercetare (a se vedea IP/12/788 și MEMO/12/564). Acțiunile au la bază o comunicare din 2007 privind informațiile științifice în era digitală (a se vedea IP/07/190) și concluziile Consiliului  din același an.

Comisia va întreprinde următoarele acțiuni:

  • va defini accesul liber la publicațiile evaluate inter pares drept principiu general în cadrul programului Orizont 2020, fie prin publicarea în regim de acces liber (acces liber de tip „Gold”) fie prin autoarhivare (acces liber de tip „Green”);
  • va promova accesul liber la datele cercetării (rezultate experimentale, observații și informații generate de calculator etc.) și va stabili, în contextul programului Orizont 2020, un cadru-pilot care să țină seama de preocupările legitime legate de protecția vieții private, interesele comerciale și problemele generate de volumele mari de date;
  • va dezvolta și sprijini infrastructuri electronice pentru găzduirea și partajarea de informații științifice (publicații și date) care să fie interoperabile la nivel european și mondial
  • va ajuta cercetătorii să respecte obligațiile privind accesul liber și va promova o cultură a schimbului de informații.

Agenda digitala pentru Europa a instituit o politica a „datelor deschise” care acoperă întreaga gamă de informații produse, colectate sau plătite de către organismele publice din întreaga Uniune Europeană. Inițiativa emblematică a UE „Uniunea inovării” sprijină, de asemenea, în mod explicit, accesul liber ca element esențial în realizarea Spațiului european de cercetare (SEC).

Comunicarea și Recomandarea privind informațiile științifice completează o comunicare privind „Un parteneriat consolidat al Spațiului european de cercetare pentru excelență și creștere”, care stabilește prioritățile cheie pentru realizarea Spațiului european de cercetare, inclusiv circulația, accesul și transferul optim de cunoștințe științifice.

Comisia Europeană va continua să finanțeze proiecte legate de accesul liber. În 2012-2013, Comisia va aloca 45 de milioane de euro infrastructurilor de date și cercetării privind conservarea digitală. Finanțarea va continua în cadrul programului Orizont 2020.

În cursul aceleiași perioade, Comisia va sprijini experimentarea de noi moduri de a prelucra informațiile științifice (de exemplu, noi metode de evaluare inter pares și modalități de măsurare a impactului articolelor).

Mai multe Ştiri

Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.
Citește mai mult

Lupii conduc, câinii urmează – ambele specii cooperează cu oamenii

Un studiu recent realizat de cercetători de comportament din Vetmeduni Viena, arată totuși că lupii  și câinii lucrează la fel de bine cu oamenii, deși în moduri diferite. Frații presupuși inegali sunt astfel mult mai asemănători decât se presupune adesea.
Citește mai mult

ARDIV

Workshop-uri homeopatie veterinara la Cluj-Napoca si Iasi

ARDIV, în colaborare cu FMV Iaşi şi FMV Cluj-Napoca, organizează la Cluj în perioada 24, 25, 26 mai 2019 si la Iaşi în perioada 31 mai, 01 şi 02 iunie 2019 workshopul de homeopatie veterinară, la care sunt așteptați să participe atât medici veterinari practicieni cât și studenți din anii terminali.
Citește mai mult

Soparle_desert

Șopârlele iubesc deșertul, iar șerpii preferă să trăiască în inima pădurilor tropicale

Cu cât mediul este mai aspru, cu atât scade rivalitatea între specii. Aceasta este principala concluzie publicată în Nature Communications, de către o echipă de biologi din Germania și Spania. Cercetătorii au analizat peste 900 de specii de șopârle și șerpi din Africa.
Citește mai mult

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult



Revista

13.11.

Companii

Internaţional

Literatură