Depistarea precoce a virusurilor gripale înalt patogene
(01.07.2015) Echipă de cercetare multidisciplinară dezvoltă un nou instrument pentru evaluarea riscului de pandemie al virusurilor gripale aviare.
Lipsa de medicamente şi de vaccinuri adecvate din timpul pandemiei din 2009 cu virusul gripal A (IAV), epidemia recentă cu Ebola (EBOV) din Africa de Vest , precum şi epidemia curentă de Coronavirus al Sindromului Respirator (MERS-CoV) din Orientul Mijlociu, demonstrează că lumea nu este suficient de pregătită pentru atacuri globale cu boli infecțioase în curs de dezvoltare şi că gestionarea unor astfel de amenințări rămâne o mare provocare.
Virusurile gripei aviare înalt patogenă de tip H5N1 reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări pentru populaţia umană. Deşi virusul nu a fost încă transmis oamenilor decât ocazional, aceasta duce la boli care au o rată de mortalitate de până la 60%.
Există indicaţii cum că ar exista mutaţii ale virusurilor H5N1 pentru o transmisie mai uşoară către om. Acest lucru este adevărat, în special pentru Egipt, care ar putea deveni un epicentru potential al unei noi pandemii de gripă. O mai bună înțelegere a bazei moleculare a evoluției IAV este, prin urmare, foarte importantă pentru o detectare precoce a virusului înalt patogen IAV şi pentru o luptă eficientă şi controlarea posibilelor epidemii sau chiar pandemiilor.
O echipa de cercetare multidisciplinară, incluzând studenţii de la Institutul de Virusologie Medicala de la Justus Liebig University Giessen, a dezvoltat de curând un instrument, care este potrivit pentru a identifica virusurile gripale pandemice care circulă pe gazdele de origine animală.
Pe baza unei aplicaţii combinate dintre o tehnică de calcul (ISM) şi metode experimentale virologice moleculare, echipa de cercetare din Germania şi Serbia a reuşit să dezvolte şi să valideze un nou instrument de anticipare a posibilelor efecte biologice rezultate din mutaţiile naturale, cum au fost găsite, de exemplu, în virusurile H5N1 din Egipt.
Prin urmare, tehnica ISM poate ajuta la identificarea acestor virusuri gripale care circulă pe gazdele de origine animală, care ar putea fi transmise cu uşurinţă la oameni şi au un posibil potential pandemic. Printre membrii echipei de cercetare se numără Institutul de Virusologie Medicala (JLU), Georg-Speyer-Haus — Institutul de Biologie Tumorală şi Terapie Experimentală (Frankfurt am Main), Robert-Koch-Institute, Departamentul HIV și alte retrovirusuri (Berlin) şi Centrul de Cercetare Multidisciplinară, Institutul de Științe Nucleare VINCA (Belgrad, Serbia).
În ciuda progreselor din ultimii ani, există încă lacune semnificative în ceea ce privește informația genetică, epidemiologia şi patologia H5N1-IAV la om. “Datele noastre oferă posibilitatea de a dezvolta un nou instrument de evaluare a riscurilor pandemice asociate virusurilor gripale specifice”, declară Prof. Dr. Stephan Pleschka (Institutul de Virusologie Medicala JLU), autorul studiului.
“Astfel, aceasta ar putea oferi o mai bună pregătire împotriva potențialelor pandemii. Acest lucru se referă în special la dezvoltarea unui vaccin pre-pandemic, care ar putea ajuta la prevenirea efectelor negative ale virusurilor gripale nou apărute.”
Publicaţie
"Predicţia in-silico si confirmarea experimentală a reziduurilor HA conferă specificitate sporită a receptorului uman la virusurile gripale A de tip H5N1", de S. Schmier, A. Mostafa, T. Haarmann, N. Bannert, J. Ziebuhr, V. Veljkovic, U. Dietrich, S. Pleschka; publicat pe 19 iunie 2015 în jurnalul “Rapoarte științifice” de grupul editorial Nature.
DOI: 10.1038/srep11434
![Pelecanus crispus; Bildquelle: Rufus46 (Own work) [CC BY-SA 3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)], via Wikimedia Commons](/Stiinta/Avicultura/La-o-specie-de-pelicani-din-Delta-Dunarii-a-fost-depistata-gripa-aviara/Pelecanus-crispus-1.jpg "Pelecanus crispus; Bildquelle: Rufus46 (Own work) [CC BY-SA 3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)], via Wikimedia Commons")
