Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

(26.11.2016) Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.

Cât timp trăiesc animalele? Cu toate că întrebarea pare banală, nu este ușor de a da un răspuns – mai ales în cazul animalelor ce trăiesc în sălbăticie, deoarece este extrem de dificil să se stabilească data nașterii și data exactă a decesului a tuturor membrilor unei anumite populații. Prin comparație, grădinile zoologice înregistreză meticulos nașterile și decesele animalelor ce se află în grija lor. Acum, cu toate acestea, studiile indivizilor în vârstă din sălbăticie sunt acum disponibile, făcând posibilă compararea parametrilor demografici, inclusiv longevitatea.

Speciile mai mici ating o longevitate mai mare

Echipa de cercetare condusă de Universitatea din Lyon și Universitatea din Zurich a evaluat parametri demografici a mai bine de 50 specii de mamifere. Oamenii de știință au descoperit că longevitatea a fost mai mare în grădinile zoologice la mai bine de 80% din mamiferele studiate – specii precum bivoli africani, reni, zebre, castori sau lei. “Toate cele 15 specii carnivore din setul nostru au atins o longevitate mai mare la grădina zoologică”, afirmă Marcus Clauss, profesor de nutriție și biologie al grădinii zoologice și animalelor sălbatice la Universitatea din Zurich. “Chiar și pentru animalele de pradă, se pare că viața în sălbăticie nu este neapărat lipsită de pericole”.
Longevitatea mai mare de la grădina zoologică a fost deosebit de proeminentă printre speciile mai mici care au de regulă o durată de viață mai scurtă, de exemplu, scandentia, nevăstuica, cerbul cu coada albă,  sau câini sălbatici africani. Puii și adulții din aceste specii, de obicei cad victime prădătorilor sau concurenței intraspecifice din sălbăticie, reducându-se astfel longevitatea lor medie. “În ceea ce privește speciile cu durată de viață mai lungă care de regulă au ratele de mortalitate mai mici în sălbăticie, este puțin probabil ca grădinile zoologice să le protejeze. Ca atare, efectul nu este unul la fel de puternic, și într-adevăr, în unele cazuri este chiar invers”, spune Clauss.

Decalajul timpului în măsurarea succesului

Cercetătorii subliniază faptul că rezultatele lor reflectă condițiile de creștere a animalelor din grădinile zoologice și nu condițiile practicate în prezent. “Pentru a evalua longevitatea populației, socotim  doar ”cohorta pe cale de dispariție” – care este, un grup de indivizi născuți într-o anumită perioadă, dintre care toți au murit. Indivizii care sunt încă în viață ar afecta analiza,” spune Dr. Jean -François Lemaître de la Universitatea din Lyon și cercetător la Centrul Național de Cercetări Științifice (CNCS). Asta înseamnă că schimbările în creșterea animalelor cu o durată lungă de viață prezentate în ultimul deceniu nu au influențat rezultatele, deoarece membrii cohortelor afectate de aceste schimbări sunt încă în viață. Dacă schimbările făcute astăzi influențează longevitatea, pot fi determinate, prin urmare numai după 30 de ani.

Etica grădinilor zoologice

Cercetătorii subliniază faptul că longevitatea, ca unic factor contribuitor, nu poate susține judecățile etice complexe privind păstrarea animalelor. “O evaluare aprofundată a creșterii unei specii cere luarea în considerare a mai multor aspecte. Cea mai importantă înțelegere a  studiului nostru este probabil marcată de faptul că acesta demonstrează că viața în sălbăticie nu este o viață în paradis”, spune Prof. Clauss.

Publicație:

Tidière M, Gaillard J-M, Berger V, Müller DWH, Bingaman Lackey L, Gimenez O, Clauss M, Lemaître J-F. “Comparative analyses of longevity and senescence reveal variable survival benefits of living in zoos across mammals.” November 7, 2016. Scientific Reports. DOI: 10.1038/srep36361

MAI MULTE ŞTIRI

The usefulness of a hydrolysed fish and rice starchelimination diet for the diagnosis of adverse food reactions in cats: an open clinical trial

Diagnosis of adverse food reaction (AFR) is based on an eight week elimination diet (ED) and isconfirmed by relapse upon re-challenge with the previously fed diet. Hydrolysed EDs are commonly used for thispurpose.
Citește mai mult

Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.
Citește mai mult

Lupii conduc, câinii urmează – ambele specii cooperează cu oamenii

Un studiu recent realizat de cercetători de comportament din Vetmeduni Viena, arată totuși că lupii  și câinii lucrează la fel de bine cu oamenii, deși în moduri diferite. Frații presupuși inegali sunt astfel mult mai asemănători decât se presupune adesea.
Citește mai mult

Workshop-uri homeopatie veterinara la Cluj-Napoca si Iasi

ARDIV, în colaborare cu FMV Iaşi şi FMV Cluj-Napoca, organizează la Cluj în perioada 24, 25, 26 mai 2019 si la Iaşi în perioada 31 mai, 01 şi 02 iunie 2019 workshopul de homeopatie veterinară, la care sunt așteptați să participe atât medici veterinari practicieni cât și studenți din anii terminali.
Citește mai mult

Șopârlele iubesc deșertul, iar șerpii preferă să trăiască în inima pădurilor tropicale

Cu cât mediul este mai aspru, cu atât scade rivalitatea între specii. Aceasta este principala concluzie publicată în Nature Communications, de către o echipă de biologi din Germania și Spania. Cercetătorii au analizat peste 900 de specii de șopârle și șerpi din Africa.
Citește mai mult

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult