Bolile cu transmitere sexuală: mai mulți parteneri înseamnă o imunitate mai bună?

(28.10.2015) Se credea că ușoara proliferare a bolilor cu transmitere sexuală în cazul infidelității la animale este importantă în formarea imunității la mamifere.

Rezultatele publicate în jurnalul științific “Functional Ecology” din această săptămână demonstreză că această simplă idee nu se aplică și la rozătoare, ci mediul de viață și cel înconjurător pot să fie factori cheie în ceea ce privește variația în investiția imună asupra mamiferelor.

Se credea că ușoara proliferare a bolilor cu transmitere sexual în cazul infidelității la animale este importantă la formarea imunității la mamifere. Rezultatele publicate în jurnalul științific “Functional Ecology” din această săptămână demonstreză că această simplă idee nu se aplică și la rozătoare, ci mediul de viață și cel înconjurător pot să fie factori cheie în ceea ce privește variația în investiția imună asupra mamiferelor.

Sistemul imunitar protejează organismele împotriva bolilor. Prin urmare, detectarea factorilor care conturează acest sistem este foarte importantă, atât pentru știința medicală umană, cât și pentru cea animală. Una din întrebările esențiale este daca expunerea la bolile cu transmitere sexuală este una dintre principalele forțe care variază în imunitatea mamiferelor. Anumite date sugerează că la fel s-a petrecut și în cazul primatelor și a carnivorelor și că până acum se credea că se aplică și la mamifere. Cercetătorii de la Institutul  de Cercetare Zoo și a Naturii German Leibniz (IZW) au dovedit că în cazul rozătoarelor, care reprezintă  40 % din totalitatea speciilor de mamifere, nu se aplică.

Pentru a evalua ipoteza “bolilor cu transmitere sexuală”, cercetătorii de la IZW au preluat date de la 145 de studii efectuate asupra rozătoarelor. Au folosit numărul total al celulelor albe și cele două componente de bază ale acestora, neutrofilele și limfocitele, ca măsuri de imunitate. Aceștia au cuantificat riscul bolilor cu transmitere sexuală, utilizând mostre din masele de testicule, un indicator cunoscut al numărului de parteneri de împerechere între specii. Efectele diferențelor dintre masele corporale și circumstanțele de viață (captivitate vs. libertate) au fost luate, de asemenea, în considerare în cadrul analizelor. Rezultatele demontrează că speciile mari au arătat o creștere în ceea ce privește numărul de celule imune. De asemenea, indivizii din populațiile captive au arătat un număr de limfocite mai mare decât indivizii din libertate. Cu toate acestea, probele din testicule nu variază prin imunitate, ceea ce sugerează că bolile cu transmitere sexuală nu joacă un rol important în modelarea sistemului imunitar la rozătoare.

“După cum știm că prevalența agenților patogeni cu transmitere sexuală, precum si parametri imunologici pot să difere între grupuri de mamifere, presiunea bolilor cu transmitere sexuală poate sa nu fie principalul determinant al funcției imunitare de conducere în cazul tuturor mamiferelor”, spune Jundong Tian, coordonatorul principal al studiului.

“Mai mult, există evidențe substanțiale ale efectelor captivității asupra psihologiei și a organismelor. Acest fapt sugerează că descoperirile care derivă de la populațiile captive trebuie să fie analizate cu atenție dacă dorim să înțelegem cum au acționat forțele evolutive asupra sistemului imunitar pe decursul a milioane de ani”, comentează Gábor Czirják, cercetatorul principal al studiului.

Identificarea factorilor care conturează imunitatea mamiferelor poate să conducă în cele din urmă la progresele medicinei. Studiile efectuate pe rozătoare sunt parțial importante în acest caz, după cum soarecii și șobolanii– reprezentanți cheie ale acestui grup de mamifere – continuă să servească drept o sursă majoră de animale pentru cercetare biomedicală.

Publicație:

Tian JD, Courtiol A, Schneeberger K, Greenwood AD, Czirják GÁ (2014): Circulating white blood cell counts in captive and wild rodents are influenced by body mass rather than testes mass, a correlate of mating promiscuity. FUNCTIONAL ECOLOGY. Doi:10.1111/1365-2435.12394


MAI MULTE ŞTIRI

Veterinary Dermatology

The usefulness of a hydrolysed fish and rice starchelimination diet for the diagnosis of adverse food reactions in cats: an open clinical trial

Diagnosis of adverse food reaction (AFR) is based on an eight week elimination diet (ED) and isconfirmed by relapse upon re-challenge with the previously fed diet. Hydrolysed EDs are commonly used for thispurpose.
Citește mai mult

Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.
Citește mai mult

Lupii conduc, câinii urmează – ambele specii cooperează cu oamenii

Un studiu recent realizat de cercetători de comportament din Vetmeduni Viena, arată totuși că lupii  și câinii lucrează la fel de bine cu oamenii, deși în moduri diferite. Frații presupuși inegali sunt astfel mult mai asemănători decât se presupune adesea.
Citește mai mult

ARDIV

Workshop-uri homeopatie veterinara la Cluj-Napoca si Iasi

ARDIV, în colaborare cu FMV Iaşi şi FMV Cluj-Napoca, organizează la Cluj în perioada 24, 25, 26 mai 2019 si la Iaşi în perioada 31 mai, 01 şi 02 iunie 2019 workshopul de homeopatie veterinară, la care sunt așteptați să participe atât medici veterinari practicieni cât și studenți din anii terminali.
Citește mai mult

Soparle_desert

Șopârlele iubesc deșertul, iar șerpii preferă să trăiască în inima pădurilor tropicale

Cu cât mediul este mai aspru, cu atât scade rivalitatea între specii. Aceasta este principala concluzie publicată în Nature Communications, de către o echipă de biologi din Germania și Spania. Cercetătorii au analizat peste 900 de specii de șopârle și șerpi din Africa.
Citește mai mult

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult


Revista

Companii

Internaţional

Literatură