Echipă de cercetare internațională determină lipsa cunoștințelor în ceea ce privește apariția speciilor
(09.10.2015) Schimbul global de date biologice este crucial pentru studiul și protejarea naturii
Tigrul, vulturul-harpie, salamandra gigantică: Economiile emergente din Brazilia și China adăpostesc cele mai fascinante și cele mai amenințate animale din lume. Totuși, în ciuda acestor comori biologice, foarte puține evidențe biologice sunt accesibile pentru aceste țări.
Acest lucru a fost dovedit de către cel mai cuprinzător sondaj despre distribuția globală a speciilor până în prezent, publicat în jurnalul “Nature Communications” de către o echipă de cercetare internațională de la Universitatea Göttingen din Germania, Universitatea US-American din Florida și de la Universitatea Yale.
Cercetătorii au investigat milioane de înregistrări de apariție a tuturor speciilor cunoscute de mamifere, păsări și amfibieni, multe dintre acestea aflându-se în muzee de istorie naturală, fapt ce facilitează accesul la informațiile despre locația colecțiilor de animale disponibile. Cercetătorii au calculat cat de bine reprezintă aceste date speciile din diferite părți ale lumii.
“Până acum se credea ca cele mai mari lacune în cunoștințe erau în țările tropicale în curs de dezvoltare, care sunt bogate în ceea ce privește biodiversitatea, dar le lipsesc adesea resursele pentru a o studia,” explică coordonatorul principal al studiului, Dr. Carsten Meyer de la Universitatea Göttingen. “În consecință, am fost surprinși să găsim cele mai mari lacune de cunoștințe în economii emergente relativ bogate.“
Muzeele de istorie naturală din jurul lumii adăpostesc milioane de specii pe animale. Locațiile în care acestea au fost colectate informează despre distribuția speciilor: Kristen Grace/Muzeul de istorie natural din Florida
Echipa a investigat motivele diferențelor regionale. Factorii decisivi au fost proximitatea spațială față de instituțiile de cercetare, dorința țărilor de a împărtăși datele la nivel național și disponibilitatea fondurilor de cercetare.
“Dacă am vrea să imbunătățim în mod eficient cunoștințele globale, ar fi de mare ajutor îmbunătățirea cooperării științifice dintre economiile industrializate și cele emergente,” spune Dr. Meyer. “Aceste din urmă țări dețin adesea foarte multe informații, dar momentan nu le fac disponibile pe plan internațional.”
“Accesul gratuit și ușor la date exacte despre apariția plantelor și a animalelor este crucial pentru a putea răspunde la întrebări esențiale în ceea ce privește ecologia și evoluția“, explică co-liderul studiului, Prof. Holger Kreft de la Universitatea Göttingen.
“De exemplu, asemenea date pot fi folosite pentru a estima cum vor reacționa speciile din jurul lumii la viitoarele schimbări ale climatului. Asemenea date construiesc, de asemenea, fundații științifice pentru decizii importante în politica de mediu, de exemplu, unde este cazul să se stabilească zone protejate sau daca este cazul ca unele specii să fie trecute la categoria “în pericol”.
Cercetătorii speră că noile descoperiri vor contribui la o mai bună coordonare internațională a eforturilor pentru colectarea și furnizarea de date despre biodiversitate. Finanțarea și expertiza pentru asemenea activități există, în primul rând, în țările industrializate, care sun adesea sărace în specii și deja le-au studiat pe toate. “Câteva dintre aceste resurse ar trebuie să fie aplicate mai bine în țările care nu dispun de expertiza necesară și de tehnologiile moderne.
Acest lucru s-ar putea face printr-un parteneriat direct între instituțiile de cercetare din țările industrializate și în dezvoltare,“ spune Dr. Meyer. Potrivit studiului, chiar și naturaliști amatori pot face contribuții importante la cercetarea privind distribuția speciilor, prin urmare, să asiste la protecția acestora. Aplicațiile pe smartphone cum ar fi eBird, iNaturalist sau Map of Life le permite iubitorilor de natură să-și împărtățească observațiile despre animale online, cu cercetători din jurul lumii.
Publicație:
Carsten Meyer et al. Global priorities for an effective information basis of biodiversity distributions. Nature Communications 2015. Doi: 10.1038/NCOMMS9221.
