Șoarecii-alunari își pot începe hibernarea mult mai devreme decât se credea

(22.09.2015) În mod normal hibernarea are loc in timpul iernii. Surprinzător însă este faptul că specialiștii  biologi în animale sălbatice de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena au demonstrat pentru prima oară că șoarecii pot intra în hibernare de prin iunie sau iulie.

Totuși, nu fac acest lucru în fiecare an. Mai degrabă ei aleg să hiberneze când reproducerea și creșterea puilor nu este posibilă. Hibernarea precoce servește în acest caz ca strategie pentru scăderea riscului de prădare. Rezultatele au fost publicate în “Journal of Comparative Physiology B.”

Șoarecele alunar (Glisglis) iși petrece aproximativ opt luni în medie pe an în hibernare. Specialiștii biologi în animale sălbatice de la Institutul de Cercetare și Ecologie în Sălbăticie de la Vetmeduni Viena au demonstrat pentru prima oară că aceste animale pot hiberna până la 11 luni. 

“Acesta s-ar putea să fie un record mondial”, afirmă Claudia Bieber, co-autoarea studiului. “Șoarecii din zona noastră climatică nu își petrec lunile de iarnă în subteran, ci câteodată încep hibernarea pe timpul verii”.

Șoareci-alunari (Glisglis) în copac (Credite foto: © Claudia Bieber/Vetmeduni Vienna)

Animalele nu hibernează atât de mult în fiecare an, ci doar în anii în care fagii produc puțin jir. Reproducerea reușită și creșterea puilor depinde de sursele nutritive energetice precum coniferele. Dacă nu sunt semințe din belșug, unele animale aleg să hiberneze devreme.
O explicație posibilă a acestui comportament este probabilitatea crescută de supraviețuire pe timpul hibernării. Bine ascunse în vizuine, animalele sunt în siguranță și ferite de prădători precum bufnițele. Totuși, nu toate animalele dintr-o populație încep hibernarea atât de devreme. Doar animalele care au acumulat mari rezerve de grăsime își pot permite să facă asta. Dacă nu au acumulat suficiente rezerve de grăsime, animalele continuă să foreze sau să petreacă perioade scurte pe timpul verii într-o stare de inactivitate.

Hibernare în loc de reproducere

 “Această descoperire este importantă deoarece ne schimbă total părerea despre foloasele hibernării”.
“Până în momentul de față, hibernarea a fost considerată strict o strategie pentru decreșterea consumului de energie în condiții meteorologice nefavorabile și perioade cu puține resurse de hrană. Demonstrăm că șoarecii pot să hiberneze și pe timp de vreme frumoasă, cu condiția să fi acumulat suficiente rezerve de grăsime. Dacă nu se pot reproduce, decid să hiberneze. Șansele pentru o reproducere reușită ar putea sa crească în anul următor”, explică Bieber.

Acest lucru înseamnă că abilitatea de a hiberna este folosită în feluri mult mai diverse decât susțineau cercetătorii. Șoarecii-alunari, care pot atinge vârsta maturității la 12 ani, ar îmbătrâni atât de mult tocmai din cauza hibernării prelungite.

Nu numai că hibernarea îi ajută să scape de prădători, dar este de asemenea o adaptare fiziologica care favorizeaza repararea mecanismelor celulare. “Dorim să continuăm cercetarea și să aflăm cum șoarecii reușesc să se mențină în formă, să fie sănătoși pe o perioadă atât de lungă de timp. Rolul hibernării asupra înaintării în vârstă este punctul de interes al cercetării noastre”, afirmă Bieber.

Publicație:

Articolul „Cum să-ți petreci vara? Șoareci-alunari în libertate (Glisglis) pot să hiberneze până la 11 luni în anii în care nu se reproduc ”, de Franz Hoelzl, Claudia Bieber, Jessica S. Cornils, Hanno Gerritsmann, Gabrielle L. Stalder, Chris Walzer și Thomas Ruf a fost publicat în ziarul Journal of Comparative Physiology B (DOI 10.1007/s00360-015-0929-1): http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00360-015-0929-1

MAI MULTE ŞTIRI

Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.
Citește mai mult

Șopârlele iubesc deșertul, iar șerpii preferă să trăiască în inima pădurilor tropicale

Cu cât mediul este mai aspru, cu atât scade rivalitatea între specii. Aceasta este principala concluzie publicată în Nature Communications, de către o echipă de biologi din Germania și Spania. Cercetătorii au analizat peste 900 de specii de șopârle și șerpi din Africa.
Citește mai mult

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult

Împerecherea cu alte specii: broaștele arboricole cu cromozomi sexuali străini sunt mai puțin fertile

În timpul ultimei glaciațiuni, un scut imens de gheață a ajuns până la regiunea Berlinului de astăzi.
Când a început să se topească acum 20.000 de ani, s-a activat o recolonizare treptată pe latitudinea nordică cu multe plante și alte specii de animale.
Citește mai mult

Primele primate care hibernează în afara Madagascarului

Până în ziua de astăzi, 3 specii de lemuri din Madagascar au fost singurele primate cunoscute să hiberneze. Cercetătorii de la Vetmeduni din Viena, Austria, arată acum pentru prima dată faptul că speciile de primate care locuiesc în Vietnam, Cambodgia, Laos și China, lorisul pigmeu lent hibernează, de asemenea, cu scopul de a conserva energie.
Citește mai mult

Cerbul roșu se hrănește mult mai puțin pe perioada iernii

În timpul sezonului de iarnă, ierbivorele din zonele nordice trebuie să facă față unei resurse de alimente care este atât limitată cât și de calitate proastă. Capacitatea cerbului de a face față acestor situații extreme a fost studiată în cadrul unui studiu făcut de Institutul pentru Studiul Faunei Sălbatice de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena.
Citește mai mult