O evoluție alertă – Avantajul mărimii creierului

(18.02.2016) Animalele cu creiere mari sunt, în general, considerate a fi mai inteligente și mai adaptabile decât cele cu creiere mai mici. Cercetătorii de la Vetmeduni Viena și Universitatea din Stockholm au furnizat acum primele dovezi experimentale care demonstrează că un creier mai mare oferă un avantaj evolutiv.

În studiul lor, peștii de sex feminin, cei cu creierul mare au avut o rată de supraviețuire mai mare decât cei cu creierul mic, atunci când s-au confruntat cu un animal de pradă, deși dimensiunea creierului în mod surprinzător, nu a influențat supraviețuirea celor de sex masculin. Rezultatele au fost publicate în revista de prestigiu „Ecology Letters”.


Pentru femele, creierul mai mare reprezintă un avantaj. (Poză: Paul Bentzen)

Un creier mai mare aduce o performanță cognitivă mai bună. Așadar este logic că un creier mai mare ar oferi un potențial mai mare de supraviețuire. În cursul evoluției, creierele mari ar trebui, prin urmare, să aibă câștig de cauză în fața celor mai mici. Testele anterioare asupra acestei ipoteze s-au bazat pe studii comparative referitoare la potențialul de absorbție de informații noi și de supraviețuire ale speciilor cu creiere mari, față de speciile cu creiere mai mici.

Speciile cu creiere mai mari par să aibă un avantaj. Dar astfel de studii nu sunt în măsură să demonstreze o relație cauzală.
Alexander Kotrschal, Sarah Zala, Séverine Büchel Dustin Penn de la Institutului Lorenz Konrad de Etologie de la Vetmeduni Viena a studiat peștele pentru a răspunde la întrebarea de ce investiția într-un creier mai mare ar putea oferi un avantaj evolutiv pentru a compensa faptul că dezvoltarea și menținerea masei cerebrale costă.

Cercetarea pe guppy cu creiere mari și mici în ape semi – naturale

Guppies sunt o specie de peşte de acvariu de apă dulce, ale căror areal natural este în regiunea Caraibe. Kotrschal și colegii săi au efectuat anterior un experiment de selecție artificială care a generat cu succes nașterea de guppy cu creier mic și mare. În acest studiu, au ca scop de a testa dacă mărimea creierului  influențează supraviețuirea. Prin urmare, ei au eliberat 4.800 de guppy selectiv în ape semi-naturale , care conțineau de asemenea, un animal de pradă, și anume știuca cichlid. Aproximativ o jumătate de an mai târziu, în mod surprinzător mai mulți pești guppy cu creiere mari au supraviețuit.
Cercetătorii sugerează că peștii cu creiere mari au un avantaj, care le permite să se sustragă mai bine. "Am furnizat prima dovadă experimentală care demonstrează că un creier mare oferă un avantaj evolutiv ", explică prim-autorul Kotrschal, care s-a mutat de atunci la Universitatea din Stockholm.

Creierul mare – un avantaj pentru femele

Femelele cu creierul mai mare, al căror creiere au fost cu aproximativ 12% mai mari decat cel al femelelor cu creier mic, au scăpat de prădătorii lor mai des și astfel au avut o rată mai mare de supraviețuire. Creierele mai mari nu au furnizat niciun beneficiu de supraviețuire pentru masculi.
Etologul Sarah Zala explică: „Masculii guppy sunt mai colorați și mai vizibili decât femelele și sunt mai ușor de prins de un prădător, explică etologul Sarah Zala. Un creier mai mare nu poate să compenseze acest dezavantaj.” 

Confirmarea ipotezei privind evoluția mărimii creierului

Descoperirile noastre sprijină ipoteza cum că creierul mare oferă un avantaj de supraviețuire sub presiune, spune co-autorul Dustin Penn.” Primele rezultate sugerează de asemenea că grupurile de pește cu creiere mari sau mici, se comportă diferit în prezența prădătorului cichlid. Acest comportament necesită un studiu mai aprofundat. De asemenea, cercetătorii doresc să știe dacă peștii supraviețuitori vor produce mai mulți urmași. Analiza genetică ar trebui să ofere claritate în acest sens.

Publicație

Articolul „Mărimea creierului afectează supraviețuirea femelelor dar nu și cea a masculilor în condiții de prădare”, de Alexander Kotrschal, Séverine Büchel, Sarah M. Zala, Alberto Corral, Dustin J. Penn și Niclas Kolm a fost publicat în Scrisori de Ecologie . doi: 10.1111/ele.12441
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ele.12441/abstract


MAI MULTE ŞTIRI

Veterinary Dermatology

The usefulness of a hydrolysed fish and rice starchelimination diet for the diagnosis of adverse food reactions in cats: an open clinical trial

Diagnosis of adverse food reaction (AFR) is based on an eight week elimination diet (ED) and isconfirmed by relapse upon re-challenge with the previously fed diet. Hydrolysed EDs are commonly used for thispurpose.
Citește mai mult

Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.
Citește mai mult

Lupii conduc, câinii urmează – ambele specii cooperează cu oamenii

Un studiu recent realizat de cercetători de comportament din Vetmeduni Viena, arată totuși că lupii  și câinii lucrează la fel de bine cu oamenii, deși în moduri diferite. Frații presupuși inegali sunt astfel mult mai asemănători decât se presupune adesea.
Citește mai mult

ARDIV

Workshop-uri homeopatie veterinara la Cluj-Napoca si Iasi

ARDIV, în colaborare cu FMV Iaşi şi FMV Cluj-Napoca, organizează la Cluj în perioada 24, 25, 26 mai 2019 si la Iaşi în perioada 31 mai, 01 şi 02 iunie 2019 workshopul de homeopatie veterinară, la care sunt așteptați să participe atât medici veterinari practicieni cât și studenți din anii terminali.
Citește mai mult

Soparle_desert

Șopârlele iubesc deșertul, iar șerpii preferă să trăiască în inima pădurilor tropicale

Cu cât mediul este mai aspru, cu atât scade rivalitatea între specii. Aceasta este principala concluzie publicată în Nature Communications, de către o echipă de biologi din Germania și Spania. Cercetătorii au analizat peste 900 de specii de șopârle și șerpi din Africa.
Citește mai mult

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult


Revista

Companii

Internaţional

Literatură