Theory shows mechanism behind delayed development of antibiotic resistance

(05.05.2009) Inhibiting the "drug efflux pumps" in bacteria, which function as their defence mechanisms against antibiotics, can mask the effect of mutations that have led to resistance in the form of low-affinity drug binding to target molecules in the cell.

This is shown by researchers at Uppsala University in a new study that can provide clues to how the development of resistance to antibiotics in bacteria can be delayed.

The introduction of antibiotics as drugs in the treatment of bacterial infections in the post-WWII years was a revolutionized medicine, and dramatically improved the health condition on a global scale. Now, 60 years later, growing antibiotic resistance among pathogens has heavily depleted the arsenal of entailed effective antibiotic drugs.

Antibiotics function by attacking vital molecules in bacteria. Bacteria, in turn, protect themselves either by using "drug efflux pumps" for antibiotics or through mutations that reduce the binding of the antibiotic to its target molecules inside the bacteria cell. Through these changes, bacteria develop resistance to antibiotics.

The new study is published in the journal Proceedings of the National Academy of Sciences in the US.

Professor Måns Ehrenberg's research team at Uppsala University has shown experimentally and theoretically explained how the inhibition of these drug efflux pumps can completely mask the resistance effect of mutations that reduce the affinity of antibiotics to their target molecules in the bacteria cell.

The effect of the mutations is entirely hidden when the pumps are unable to remove the antibiotic sufficiently quickly in relation to the dilution of the antibiotic through cell growth and cell division.

"This masking effect can provide clues to how the development of resistance to antibiotics in bacteria can be delayed," says Måns Ehrenberg.

The study introduces a new tool for understanding and delaying the development of resistance in bacteria.

Ştiinţa

Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.
Citește mai mult

Lupii conduc, câinii urmează – ambele specii cooperează cu oamenii

Un studiu recent realizat de cercetători de comportament din Vetmeduni Viena, arată totuși că lupii  și câinii lucrează la fel de bine cu oamenii, deși în moduri diferite. Frații presupuși inegali sunt astfel mult mai asemănători decât se presupune adesea.
Citește mai mult

ARDIV

Workshop-uri homeopatie veterinara la Cluj-Napoca si Iasi

ARDIV, în colaborare cu FMV Iaşi şi FMV Cluj-Napoca, organizează la Cluj în perioada 24, 25, 26 mai 2019 si la Iaşi în perioada 31 mai, 01 şi 02 iunie 2019 workshopul de homeopatie veterinară, la care sunt așteptați să participe atât medici veterinari practicieni cât și studenți din anii terminali.
Citește mai mult

Soparle_desert

Șopârlele iubesc deșertul, iar șerpii preferă să trăiască în inima pădurilor tropicale

Cu cât mediul este mai aspru, cu atât scade rivalitatea între specii. Aceasta este principala concluzie publicată în Nature Communications, de către o echipă de biologi din Germania și Spania. Cercetătorii au analizat peste 900 de specii de șopârle și șerpi din Africa.
Citește mai mult

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

Revista

13.11.

Companii

Internaţional

Literatură